thumb|Parcul Ioanid

Parcul Ioanid, numit oficial din 2003 Parcul Ion Voicu, este un parc din București, sectorul 2, cu o suprafață de 10.000 mp, amenajat pe locul fostului afluent al Dâmboviței, Bucureștioara. Parcul este declarat monument istoric, cu codul . thumb|right|Fântâna arteziană din Parcul Ion Voicu (fostul Parc Ioanid)

Librarul și editorul George Ioanid, care avea una din primele librării din București, pe Calea Victoriei, a cumpărat terenul în 1856 de la marele agă Pană Băbeanul pentru 2100 de galbeni. Zona fusese anterior una din multele „grădini” din București, cunoscută sub numele de Grădina Breslea, menționată ca atare și în „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon (considerat adesea primul roman al literaturii române).Parcul Ioanid, model rezidential inca valabil , 9 mai 2007, Stefan Iancu, România liberă, accesat la 15 iunie 2013

În 1870, terenul mlăștinos, aflat în proprietatea librarului Gheorghe Ioanid, a fost desecat, proprietarul acestuia a hotărât să-l amenajeze ca parc, plantând în acest sens mai mulți copaci pe terenul mlăștinos.

Aspectul actual al parcului a luat naștere între anii 1909-1910, când primăria orașului București a început în zonă o serie de lucrări de urbanism cunoscute sub numele de „lotizarea Ioanid”. Astfel, a apărut un cartier de vile dispuse în jurul actualului parc, fiecare casă având o vedere directă la parc.Parcul Ioanid a devenit "Ion Voicu" , 4 octombrie 2003, Dollores Benezic, Curierul Național, accesat la 15 iunie 2013

Parcul a fost proiectat după tiparul scuarurilor englezești și al parcurilor franțuzești, în special Parcul Monceau din Paris.

Elementul principal al parcului este foișorul, situat de o parte a lacului, care domină mai ales prin înălțime. Există și o mică cascadă, grupuri de stânci care mărginesc lacul și un podeț. Lacul este de mici dimensiuni și are formă organică.Parcul Ioanid, 2010-01-08, bucurestiivechisinoi.ro

În noiembrie 2003, președintele Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au dezvelit bustul celebrului violonist Ion Voicu, tatăl omului politic PSDist Mădălin Voicu. Bustul, realizat de maestrul Ion Irimescu a fost amplasat în Parcul Ioanid, situat în fața casei în care a trăit violonistul.Violonistul Ion Voicu a schimbat denumirea Parcului Ioanid Cu această ocazie, numele parcului a fost schimbat în „Parcul Ion Voicu”. Atât bustul, cât și schimbarea de nume au fost executate la cererea explicită a lui Mădălin Voicu. Statul român îi ceruse acestuia să restituie vioara Stradivarius care îi fusese dată spre folosință lui Ion Voicu în data de 5 ianuarie 1990, și care rămăsese în posesia lui Mădălin Voicu după moartea tatălui său. Deși această vioară era proprietatea statului, Mădălin Voicu a refuzat să se conformeze, cerând executarea bustului și schimbarea numelui parcului drept condiții non-negociabile pentru restituirea viorii. Statul român, sub guvernul Năstase, a optat să cedeze acestei cereri, cu toate că numele parcului fusese singura condiție sub care Gheorghe Ioanid donase parcul către stat. În ciuda acestui fapt, Mădălin Voicu a restituit statului vioara Stradivarius abia patru ani mai târziu, în 2007.

Trivia Radu Petrescu descrie parcul și plimbările pe aleile acestuia într-un jurnal al său. Bedros Horasangian a dat titlul unui volum de proze, după denumirea parcului, Parcul Ioanid.

Note

Legături externe Istoric , FundatiaCaleaVictoriei.ro Parcul Ioanid, un muzeu in aer liber, 16 noiembrie 2006, Simina Stan, Jurnalul Național Amintirile Bucurescilor: Grădina Ioanid, 25 mai 2008, Amos News Parcul librarului Ioanid, în paragină, 1 septembrie 2013, Doina Papp, Adevărul Parcul Ioanid, model rezidential inca valabil , 9 mai 2007, Stefan Iancu, România liberă http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/01/parcul-ioanid-2/ PARCUL IOANID], 08/01/2010, bucurestiivechisinoi.ro Harta Monumentelor Istorice din București

Ioanid Categorie:Sector 2