În prezent există două succesiuni la tronul României: cea după principiul primogeniturii cognatice cu preferință masculină (cerută de Regele Mihai I) și cea după legea salică (o lege a francilor din secolul al VI-lea, ale cărei principii au fost introduse în constituțiile României de dinainte de 1952, principii respectate în general în estul creștin-ortodox „Monarhia sacră și statul modern secular“, de Pr. Michael Azkoul, la data de 14 ianuarie 2008).
thumb|250px|Stema Casei Regale a României. Succesiunea după principiul primogeniturii cognatice cu preferință masculină (cerută de Regele Mihai I)
La data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit de guvernul instaurat de sovietici, Regele Mihai se căsătorea la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Ei au avut cinci fete, care nu au dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Constituției de la 29 martie 1923.
Luând în considerare acest aspect, precum și aparenta lipsă de interes față de succesiunea la tronul României manifestată de restul familiei de Hohenzollern-Sigmaringen Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, situl oficial al Familiei Regale a României, accesat la data de 8 ianuarie 2008, la data de 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privatăPrincipesa Margareta, mostenitoarea tronului Romaniei , 30 decembrie 2007, Rl Online, România liberă, accesat la 7 iulie 2012Principesa Margareta, mostenitoarea coroanei regale, 31 decembrie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 7 iulie 2012, Regele Mihai a promulgat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României”, noul Statut al Casei Regale, în care se arată: „Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie.“ (Anexa I.C). Normele Fundamentale consfințesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituțional monarhic drept primogenitura cognatică cu preferință masculină. Potrivit acestui sistem, femeile pot moșteni Tronul atunci când nu au niciun frate în viață și când frații morți nu au niciun moștenitor legitim. Acest sistem este în vigoare în Spania, Monaco și Tailanda, și a fost în vigoare în Portugalia și în Regatul Unit. Formularea din Constituția spaniolă Articolul 57.1 al Constituției spaniole: La Corona de España es hereditaria en los sucesores de S. M. Don Juan Carlos I de Borbón, legítimo heredero de la dinastía histórica. La sucesión en el trono seguirá el orden regular de primogenitura y representación, siendo preferida siempre la línea anterior a las posteriores, en la misma línea el grado más próximo al más remoto, en el mismo grado, el varón a la mujer, y en el mismo sexo, la persona de más edad a la de menos. The Crown of Spain shall inherited by the successors of H.M. Juan Carlos I de Borbon, the legitimate heir of the historic dynasty. Succession to the throne shall follow the regular order of primogeniture and representation, in the following order of precedence: the earlier shall precede the more distant; within the same degree, the male shall precede the female; and for the same sex, the older shall precede the younger. în vigoare este următoarea:
Coroana Spaniei va fi moștenită de urmașii lui Juan Carlos de Bourbon, moștenitorul legitim al dinastiei istorice. Ordinea de succesiune la tron va fi cea obișnuită: cei mai apropiați vor avea prioritate față de cei mai îndepărtați; în cadrul aceluiași grad de rudenie, bărbații vor avea prioritate față de femei; iar în cadrul aceluiași sex, cei mai în vârstă vor avea prioritate față de cei mai tineri. (Constituția spaniolă, Art. 157.1)
Noul Statut a fost considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic O constituție dinastică, România liberă, 9 ianuarie 2008 având pe durata formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului o însemnătate eminamente simbolicăRegele și Margareta - De „Ziua Republicii”, Mihai și-a desemnat succesoarea , 2 ianuarie 2008, Ilarion Tiu, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012Actorul Duda în rolul vieții: Principe Consort al României, Cotidianul, 3 ianuarie 2008, prin comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să o înlocuiască. Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și Parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea legii salice de succesiune, pentru a permite și femeilor să domnească, în acord cu legile Uniunii Europene, în special Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și cu noile valori ale societății românești. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu garantează dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei țări, dar garantează drepturi egale femeilor și bărbaților.
Conform principiului primogeniturii cognatice cu preferință masculină din noul Statut, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea Linia de succesiune precizată pe pagina oficială a Familiei Regale a României. :
15px Regele Mihai I (1921-2017) 15px MS Margareta, Custodele Coroanei (n. 1949) (1) ASR Principesa Elena a României (n. 1950) (2) Elisabeta Karina de Roumanie Metcalfe (n. 1989) (3) ASR Principesa Sofia a României (n. 1957) (4) Elisabeta Maria Biarneix (n. 1999) (5) ASR Principesa Maria a României (n. 1964) Cea de-a treia fiică a Regelui Mihai, Principesa Irina, a fost exclusă din ordinea succesiunii la tron, împreună cu toți descendenții săi, în octombrie 2014, după ce a fost condamnată de statul american la trei ani de închisoare cu suspendare deoarece organizase, împreună cu soțul ei, lupte ilegale de cocoși la ferma lor din Oregon. Tot atunci, Regele Mihai i-a retras titlul de Principesă a României. Actualul Șef al Casei Regale, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, i-a redat titlul de Alteță Regală și de Principesă dar nu a inclus-o in linia de succesiune. ASR Principesa Irina
La 1 august 2015, Regele Mihai i-a retras fiului principesei Elena, Nicolae, titlul de Principe al României și l-a exclus din ordinea succesiunii la tron, afirmând într-un comunicat că „Familia Regală și societatea românească [...] vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect și mereu cu gândul la ceilalți.”Comunicatul Biroului de Presă al Majestății Sale, 10 august 2015
Deoarece noul Statut prevede în mod explicit că dinaști sunt doar descendenții Șefului Casei Regale, Regele Mihai, excluzând în mod expres, spre deosebire de Constituția din 1923, orice alți dinaști din alte case regale sau princiare străine drept potențiali succesori în cazul extincției actualei Case Regale, problema succesiunii în această situație rămâne nedecisă prin Statut.
Succesiunea după legea salică (prevăzută de Constituția României din 1923) Conform principiului legii salice din ultima constituție democratică în vigoare în perioada monarhiei din România, cea din 1923, au dreptul de succesiune la tron doar descendenții de sex masculin pe linie masculină. Astfel, ordinea de succesiune la tronul României după Regele Mihai I este următoarea:
Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (1835–1905) Prințul Wilhelm de Hohenzollern (1864–1927) Prințul Frederic de Hohenzollern (1891–1965) Prințul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern (1924–2010) Prințul Karl Friedrich de Hohenzollern (n. 1952) (1) Prințul Moștenitor Alexander de Hohenzollern (n. 1987) (2) Prințul Albrecht de Hohenzollern (n. 1954) (3) Prințul Ferdinand de Hohenzollern (n. 1960) (4) Prințul Aloys de Hohenzollern (n. 1999) (5) Prințul Fidelis de Hohenzollern (n. 2001) Prințul Johann Georg de Hohenzollern (1932 - 2016) (6) Prințul Carl Christian de Hohenzollern (n. 1962) (7) Prințul Nicolas de Hohenzollern (n. 1999) (8) Prințul Hubertus de Hohenzollern (n. 1966) Prințul Ferfried de Hohenzollern (1943-2022) (9) Prințul Moritz de Hohenzollern (n. 1980) Prințul Franz Joseph de Hohenzollern-Emden (1891–1964) Prințul Meinrad de Hohenzollern (1925- 2009) Prințul Emanuel de Hohenzollern (1929–1999) (10) Prințul Carl Alexander de Hohenzollern (n. 1970) 15px Regele Ferdinand I al României (1865–1927) 15px Regele Carol al II-lea al României (1893–1953) 15px Regele Mihai I al României (1921-2017) Prințul Karl Anton de Hohenzollern (1868–1919) Prințul Albrecht de Hohenzollern (1898–1977) Prințul Godehard de Hohenzollern (1939–2001) Prințul Carlos Patrick de Hohenzollern (1978–2018)
Acestă linie descinde din Prințul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen, care, împreună cu tatăl său, Prințul Leopold Arbore genealogic descendent prezentând toate persoanele implicate în cele două tipuri de succesiuni, în afara descendenței prin femei a M.S. Regelui, prezentată în corpul articolului de mai sus, în al doilea paragraf, a renunțat la tronul României în favoarea fratelui său mai mic, viitorul Rege Ferdinand I.Ferdinand I - Regele Marii Uniri , 20 iulie 2007, Florin Mihai, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
După abdicarea Regelui Mihai, successiunea la tron a fost discutată într-o întâlnire dintre Mihai, unchiul său, Principele Nicolae al României, și Prințul Frederic Victor (1891-1965) , șeful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen Prințul Frederic Victor este fiul Prințului Wilhelm de Hohenzollern, menționat mai sus. Urdarianu, la trecerea sa prin Paris, a acordat un interviu scurt revistei Le Figaro'', declarând în plus că Mihai nu își va recâștiga tronul niciodată. Michael of Romania: The King and the Country de Ivor Porter, pagina 195. cod ISBN 0-7509-3847-1 Această atitudine defetistă a lui Carol se adaugă numeroaselor abuzuri , de natură publică (tentativa de a acumula întreaga putere în stat de-a lungul întregii sale domnii și depășirea atribuțiilor lui constituționale În volumul se arată că motivul pentru care Antonescu a insistat la izolarea deplină a Casei Regelui, după abdicarea lui Carol al II-lea, este că acesta din urmă obișnuia să discute formarea guvernului cu fruntași ai partidelor politice, peste capul șefilor de partid (Brătianu și Maniu), alegându-i ca miniștri pe cei mai doritori a coopera cu el, fără acordul liderilor de partid) sau privată (divorțul de Principesa Elena în favoarea metresei Magda Lupescu), și explică de ce Regele Mihai a refuzat să-și mai întâlnească vreodată tatăl după plecarea acestuia din România în 1940.Monique Urdăreanu despre Elena Lupescu și Carol al II-lea , Ziua, 14 ianuarie 2006Rezumatul memoriilor lui Carol al II-lea, vol. VI (1949-1951) , situl editurii "Curtea Veche", disponibil la data de 23 februarie 2008 De asemenea, Mihai nu a participat nici la funeraliile tatălui său, în Portugalia, nici la reînhumarea acestuia în România, la Curtea de Argeș. Rămășitele pământești ale Regelui Carol al II-lea se întorc în România, situl ONG-ului londonez Centre for Romanian Studies, disponibil la data de 23 februarie 2008 Atitudinea intransigentă a Regelui, lipsită de ambiguitățile care i-ar fi servit doar lui Carol, a avut totuși dezavantajul de a fi lăsat nerezolvate multe chestiuni, inclusiv pe aceea a succesiunilor constituționale și civile.
În cazul dispariției tuturor reprezentanților Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen fără urmași de sex masculin sau al refuzului acestora de a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituție democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În această situație, conform articolului 78, ultimul Rege în funcție are dreptul de a numi un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană drept succesor la tron, supus aprobării Parlamentului, conform articolului 79. Parlamentului îi revine răspunderea finală, conform articolului 79, să aleagă un Rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar angaja în prealabil să își crească urmașii „în religia ortodoxă a Răsăritului“.