Anastase Stolojan (n. 5 august 1836, Craiova – d. 25 iulie 1901, București) a fost un politician român, parlamentar și ministru din partea Partidului Național Liberal.
Biografie Născut la Craiova,„Stolojan, Anastase”, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” provenea dintr-o familie de mici boieri originară din satul Stolojani, județul Gorj. Tatăl său avea rangul de vistier.Grigore și Șerbu, p. 87 A urmat școala în orașul natal, după care și-a continuat studiile în Franța. În 1863 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Paris, obținând totodată doctoratul.Barbu Delavrancea, Emilia St. Milicescu, Opere: Discursuri parlamentare 1894-1917, Band 8,Teil 1 von Opere, 1999 Stolojan a intrat în magistratură la Craiova în 1865, devenind procuror pe lângă Tribunalul Dolj și Curtea de Apel. În 1868 a fost primar al Craiovei. Liberal și apropiat al lui C. A. Rosetti, a fost ales pentru prima dată în Adunarea Deputaților în 1869, cu sprijin atât din partea liberalilor, cât și a opoziției. A susținut conspirația republicană de la Ploiești din 1870, iar asupra sa au fost găsite scrisori compromițătoare cu instrucțiuni din partea lui Rosetti.
Stolojan s-a numărat printre semnatarii programului inițial al Partidului Național Liberal din 1875. În aprilie 1877, împreună cu Alexandru Candiano-Popescu, a redactat o rezoluție prin care cerea guvernului să declanșeze Războiul de Independență al României. A ocupat funcții ministeriale în mai multe guverne liberale. În timpul guvernării lui Ion C. Brătianu, a fost ministru al Justiției din iulie 1879 până în iulie 1880 și ministru de Interne ad-interim timp de patru zile în iulie 1880. Ulterior, între februarie 1885 și octombrie 1886, a fost ministru al Agriculturii, Domeniilor, Industriei și Comerțului. În guvernele conduse de Dimitrie A. Sturdza, a fost ministru de Interne din februarie până în noiembrie 1896, iar din martie 1897 până în ianuarie 1899 a deținut din nou portofoliul Agriculturii.Grigore și Șerbu, p. 88
Remarcat ca orator, a atras atenția prin opoziția sa fermă față de legea minelor elaborată de Petre P. Carp în 1895. Proiectul prevedea că, în cazul în care proprietarii refuzau exploatarea zăcămintelor aflate pe terenurile lor, statul putea interveni pentru a impune deschiderea exploatărilor. Măsura era considerată o atingere adusă principiului inviolabilității proprietății, iar Stolojan s-a opus până la capăt, părăsind camera în timpul votului.Grigore și Șerbu, pp. 88-9 El însuși proprietar funciar, deținea aproximativ 12 hectare de vii, proprietăți la Stolojani și Rușina, a cumpărat moșia Herești în 1881 și, în 1886, avea în arendă o proprietate din județul Gorj. Deținea și o casă somptuoasă în București, vândută de urmașii săi în anii 1920 și folosită ulterior ca sediu al Ambasadei Italiei.Grigore și Șerbu, p. 89
În 1872 a fost inițiat în Loja masonică „Unirea” din Craiova. Este înmormântat în Cimitirul Bellu.
Familie Anastase Stolojan a fost căsătorit cu Olga Vrăbiescu (d. 1917). A fost tatăl Liei Anatastase Brătianu (Stolojan), căsătorită cu Vintilă I. C. Brătianu, fost prim-ministru al României (1927-1928) și bunicul lui Vintilică V. Brătianu, conducător al Partidului Liberal (1993).
Decorații În 1878, Stolojan a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de comandor (1 ianuarie 1878) și a primit, de asemenea, Marea Cruce a Ordinului Coroana României (10 mai 1896).
Anuarul Ordinelor Române: Cuprindend mutuațiunile până la 13 februarie 1898 (1898). Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, p. 212Galerie
Note
Bibliografie
Categorie:Nașteri în 1836 Categorie:Nașteri pe 5 august Categorie:Decese în 1901 Categorie:Decese pe 25 iulie Categorie:Avocați români Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Craioveni Categorie:Deputați români Categorie:Grupul fondator al Partidului Național Liberal Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal Categorie:Miniștri români Categorie:Politicieni români Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea Categorie:Primari ai Craiovei Categorie:Români din secolul al XIX-lea