Ion Buzdugan (născut Ivan Alexandrovici Buzdâga, n. 9 martie 1887, Brânzenii Vechi, județul Bălți, Imperiul Rus - 29 ianuarie 1967, București, RSR) a fost un folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării.Scriitori de la «Viața Basarabiei», Selecție de Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, Hyperion 1990, pag. 9.

Ion Buzdugan a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan.

Biografie Viață timpurie

Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Nijni Novgorod, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița Postică, Elena. Figuri Basarabene în guvernele României interbelice . Tyragetia, s.n., Vol. II [XVII], nr. 2, 2008, p. 319-326. Accesat 15 iulie 2011.. Fiind ofițer în armata rusă în timpul Primului Război Mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag încercarea de asasinare a regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola Magazin istoric, nr. 10-11/1993.

Sfatul Țării, România Mare

În 1917 - 1918 Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România . Proclamând Unirea, el ținea mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unirea și-a luat licență în drept la Universitatea din Iași și doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuți .

Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul a 14 ani, din 1918 până în 1932, membru al Guvernului (subsecretar de stat la Industrie și Comerț), Ion Buzdugan a contribuit substanțial la prosperarea economică și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan numit cu pietate de către Nicolae Iorga „excelent român” este autorul a mai multor volume de versuri Cazacu, Nicolae. Omul, scriitorul și politicianul Ion Buzdugan. Cugetul, anul II nr. 18 (35), 24 mai 1997, p. 3.. În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga țară: „Sfatul Țării”, „Moldova de la Nistru”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul literar”, „Neamul Românesc”, „România” etc. Din numărul imens de versuri ale poetului se desprinde și oda orașului Bălți „Cetatea Bălților” piblicată în „Almanahul orașului și județului Bălți”.

După 1940

În 1940 se refugiază la București În anii postbelici, când tot mai mult i-a fost marginalizată creația literară, se ocupă de traduceri. Rămâne unul dintre cei mai importanți tălmăcitori ai lui Alexandr Pușkin și Serghei Esenin și cel dintâi traducător al poeților simboliști ruși: Valeri Briusov, Konstantin Balmont, Aleksandr Blok etc.

Îmbolnăvindu-se grav, a fost internat la Institutul Oncologic (Filantropia) din București. Se stinge din viață la 27 ianuarie 1967.

Volume Cântece din Basarabia, Tipografia Societății Luceafărul, Chișinău, 1921. Miresme din stepă. Poezii. Editura Literară a Casei Școalelor, București, 1922. Țara mea, Craiova, Editura Ramuri, Craiova,1928. Cântece din Basarabia, Cartea a II-a, Editura Ramuri, Craiova, 1928. Metanii de luceferi, Poeme, Editura națională Gh. Mecu, 1942. Păstori de timpuri, Casa Școalelor, București,1937. Miresme din stepă. Poezii. Ediția a II-a. Cu o prefață și o prezentare de N. Iorga. Ediție îngrijită de C.D. Zeletin. Editura Sfera, Bârlad, 2011. Scrieri, 2 volume, Editura Știința, Chișinău, 2014. Versuri alese, Editura Pontos, 2014.

Note

Galerie

Categorie:Nașteri în 1887 Categorie:Nașteri pe 9 martie Categorie:Decese în 1967 Categorie:Decese pe 29 ianuarie Categorie:Oameni din uiezdul Bălți Categorie:Decese în București Categorie:Folcloriști români Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Membri ai Sfatului Țării Categorie:Oameni din ținutul Orhei Categorie:Ofițeri ai Forțelor Terestre Române Categorie:Poeți necunoscuți ai Basarabiei Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Politicieni basarabeni Categorie:Publiciști români Categorie:Români basarabeni Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Traducători români Categorie:Traducători din rusă în română