Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. În anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Rițiu (1892-1969), care era profesor de română și latină, meșterul Stan Ioan Pătraș (1908-1977) a realizat partea verticală a crucilor ceva mai lată, cu loc pentru epitaf.Cele mai haioase mesaje din Cimitirul Vesel din Săpânța, adevarul.ro, 14 februarie 2015. Accesat la 4 decembrie 2024. Preotul Rițiu, soția și copiii săi au fost scoși din casa parohială și arestați după război, dar inițiativa sa s-a păstrat.Povestea Melaniei Rițiu - ultima surpraviețuitoare a temnițelor comuniste din Maramureș a plecat la ceruri, gazetademaramures.ro, 5 august 2024. Accesat la 4 decembrie 2024.Cicerone Ionițoiu, Procesul comunismului - Dicționar, Litera R, procesulcomunismului.com. Accesat la 4 decembrie 2024. Ucenicul lui Stan Ioan Pătraș, Dumitru Pop-Tincu (1955-2022), a preluat în 1977 obiceiul început în perioada interbelică.A murit sculptorul de la Cimitirul Vesel din Săpânța, Adevărul, 15 decembrie 2022 Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Din anul 2009 cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.Satele Unite ale … Maramureșului, 16 august 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 18 august 2016

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele: De cu tînăr copilaș Io am fost Stan Ion Pătraș Să mă ascultaț[sic] oameni buni Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit Rău la nime n-am dorit Dar bine cît-am[sic] putut Orișicine mia[sic] cerut

Vai săraca lumea mea Că greu am trăit în ea Pe o altă piatră scrie: Sub această cruce grea Zace biata soacră-mea Trei zile de mai trăia Zăceam eu și cetea ea. Voi care treceți pă aici Încercați să n-o treziți Că acasă dacă vine Iarăi[sic] cu gura pă mine Da așa eu m-oi purta Că-napoi n-a înturna Stai aicea dragă soacră-mea

Fotogalerie

Vezi și Turismul în România

Note

Legături externe

Istoric, Harta și Fotografii cu Cimitirul Vesel Veselie mare la cimitir, 6 august 2007, Evenimentul zilei Săpânța, Valea Regilor la români , 18 august 2010, Catalin Vischi, România liberă Romania e frumoasa (3): Cimitirul Vesel de la Sapanta , 6 august 2010, Razvan Pascu, RazvanPascu.ro

Imagini Fotografii cu Cimitirul Vesel Cimitirul Vesel (poze) Cimitirul Vesel - galerie de cruci Cimitirul Vesel - galerie de imagini FOTOGALERIE Cimitirul Vesel din Săpânța, în topul cimitirelor unice în lume, 12 noiembrie 2011, Adevărul L’Express: Cimitirul Vesel din Săpânța, ales printre cele mai frumoase din lume. GALERIE FOTO, 5 noiembrie 2012, Mihai Schiau, Gândul Fotografii Cimitirul Vesel de la Sapanta

Categorie:Județul Maramureș Vesel, Cimitirul