Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania, de importanță socială și culturală majoră prin atitudinea politică afirmată și prin interesul pentru promovarea culturii la cât mai multe categorii sociale. Ziarul a reprezentat un punct de referință pentru nașterea presei românești din Ardeal.
Chiar de la început, Gazeta de Transilvania a avut editori, redactori și colaboratori cu o înaltă formare intelectuală, având studii în centre universitare prestigioase din acea vreme.
Istoric Nu a fost o întâmplare faptul că acest prim ziar românesc din Transilvania a apărut la Brașov, orașul fiind un punct important al vieții comerciale și al interferenței socio-culturale, zonă a interacțiunii umane și a schimbului de idei. După câteva încercări nereușite, cu sprijinul financiar al negustorului brașovean Gheorghe Nica, au apărut primele numere ale Gazetei de Transilvania, redactorul publicației fiind George Barițiu și tipograf Johann Gött, care se ocupa și de distribuirea ziarului.Gazeta de Transilvania…, Rușeț, 2014, p.94
În primul număr al Gazetei, apărut la 12/24 martie 1838, George Barițiu a redactat și publicat programul redacției, prin care sublinia rolul acestei publicații periodice în educația și cultura publicului, alături de cărți și literatură, prin difuzarea ideilor și a cunoștințelor științifice. Totodată, a afirmat importanța cultivării limbii și literaturii române, încurajarea creației originale, combaterea imitației și stimularea gustului pentru citit în limba maternă, punând un accent puternic pe menirea școlii. El a apelat de asemenea la colaborarea învățătorilor și a preoților pentru a susține gazeta cu articole.Gazeta de Transilvania…, Moașa Nazare, 2014, p.54
Sediul inițial al redacției a fost în Casa Mureșenilor de pe Șirul Inului din Piața Sfatului, ziarul fiind tipărit pentru mulți ani în tipografia înființată de Johannes Honterus în anul 1533 și aflată atunci în proprietatea lui Johann Gött.Șuluțiu, Octav; Brașov, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1937, p. 204
George Barițiu credea că existau două mijloace pentru cultivarea limbii și îmbogățirea și dezvoltarea creației literare: traducerile din alte literaturi și culegerea folclorului. Inițial Gazeta s-a ocupat în principal de aceste probleme vizând îmbogățirea limbii și a literaturii.Gazeta de Transilvania…, Rușeț, 2014, p.95
Gazeta de Transilvania a apărut săptămânal între 12 Martie 1838 – 30 Dec 1842, 2 Iulie 1858 – 30 Dec. 1860, 13 Oct. 1918 – 1 Ian 1945, bisăptămânal între 4 Ian. 1843 – 17 Mart 1849, 1 Dec. 1849 – 1 Iulie 1858, 7 Ian. 1861 – 30 Dec. 1879, de trei ori pe săptămână între 1 Ian. 1880 – 1 Aprilie 1884, zilnic între 4 Aprilie 1884 – 26 septembrie 1917 și 1938–1945. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit Gazeta transilvană, iar de la 1 decembrie 1849 Gazeta Transilvaniei.
De asemenea, a editat între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865 Foaie pentru minte, inimă și literatură, după modelul german (Blätter für Geist, Gemüth und Literatur), supliment cultural de sâmbătă și duminică, care, după cum arată și numele, cuprindea ȋn principal date de ordin cultural, literar, artistic, filologic, științific și didactic. La început, fiind mai puțin supravegheată atent de cenzură, în paginile sale au fost publicate și articole politice. Treptat, ponderea acestora s-a concentrat în Gazeta de Transilvania, publicație cu rost și caracter exclusiv politic.
În primii ani de existență, Gazeta a pus accentul pe partea informativă, prezentând evenimentele politice din Transilvania, Ungaria și din restul lumii, dar mai ales pe cele din Moldova și Țara Românească. Deși atunci a avut un caracter aproape exclusiv informativ, aceasta nu a însemnat că ziarul a fost lipsit de orice atitudine. Prin alegerea materialului, felul prezentării, adnotările, comentariile și notele de subsol ale redacției se atesta punctul de vedere al publicației.
În dorința de a face cunoscută gazeta sa, dar și cu scopul de a reflecta mai bine știrile locale, încă din anul 1838, George Barițiu a recrutat o serie de colaboratori și corespondenți permanenți în cele mai importante centre urbane din Transilvania și Banat, dar și din principalele orașe de la sud și est de Carpați: București, Craiova, Iași, etc. Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înființarea Gazetei, în anul 1888 a fost publicată o lungă listă a acestor colaboratori pe provincii, George Barițiu susținâd în numărul jubiliar că la revistă au colaborat „toți câți știau să poarte pana”.Moașa Nazare, Ruxandra; „Gazeta Transilvaniei” - încercare de schiță monografică (I); Biblioteca județeană Brașov, 2014
Din dorința de a oferi cititorilor informații cât mai exacte și mai bine documentate, George Barițiu se documenta din foarte multe surse, preluând informații din ziarele săsești și maghiare din Transilvania, din presa românească de la București și Iași precum și din presa engleză, franceză și germană. În 1841, Barițiu declara că se informa asupra actualității din peste 30 de jurnale, multe obținute prin „cabinetul” lui Johann Gött, care făcea abonamente la 50 de publicații politice și literare pentru editorii săi.Gazeta de Transilvania…, Rușeț, 2014, p.97
La 13 februarie 1839, Barițiu a înființat o rubrică nouă, „Poșta redacției”, prin care purta un dialog cu publicul, iar în 1844 a apărut articolul de fond, sub titlul „Articol începător” sau „Articol premergător”, Gazeta devenind astfel mai critică și combativă, definindu-și propria poziție față de problemele politice românești. O altă inițiativă a lui Barițiu a fost introducerea, în 1845, pentru o perioadă, a rubricii „Revista de jurnale”, unde erau sintetizate cele mai importante probleme dezbătute de presa germană, maghiară și română din Principat.
În ampla activitate ziaristică pe care a desfășurat-o Barițiu s-au reflectat cu multă pătrundere preocupările culturale, lingvistice, istorice, literare, economice, politice și sociale ale epocii. El a cultivat toate genurile jurnalisticii, alternând studiile științific cu articolele militante, reportajele cu adnotații concise, discuțiile ample cu polemici incisive.Netea, Vasile; George Barițiu. Viața și activitatea sa, București, 1966, p.110
De tipărirea și difuzarea ziarului se ocupa tipograful Johann Gött, difuzarea lor peste munți fiind asigurată prin librăriile din Iași și București, precum și prin reprezentanți recrutați dintre prietenii și colaboratorii lui Barițiu, cărora li se acorda un comision de 5%. Acești colaboratori au fost cei care au asigurat, cu predilecție, răspândirea Gazetei, confruntată adesea cu interdicții oficiale de circulație pe teritoriul statelor românești de peste Carpați.
De asemenea, pentru a aproviziona tipografia ziarului cu hârtia necesară, Barițiu a inițiat ȋnființarea unei fabrici de hârtie la Zărnești, doată cu mașini și utilaje cumpărate din Germania prin finanțarea Caselor de Comerț din Brașov. Din anul 1852 el a îndeplinit aici, pentru 20 de ani, funcția de director comercial.Șuluțiu, Octav; Brașov, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1937, p. 212
În momentele de absență din anii 1838, 1845, 1847, George Barițiu a fost suplinit de Andrei Mureșanu, redactor secund la Gazetă. Acesta a colaborat mai ales la Foaie pentru minte, inimă și literatură, cu poezii, traduceri, articole pedagogice, de critică literară, de popularizare, anecdote.Gazeta de Transilvania…, Moașa Nazare, 2014, p.55
Situându-se pe poziții democratice patriotice și iluministe, publicația lui Barițiu a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate. În perioada efervescenței literare și a romantismului politic din timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, ziarul a devenit mai critic și mai combativ, militând pentru recunoașterea de către autoritățile guvernamentale a egalității în drepturi între naționalitățile din principat, pentru unitatea națională a românilor de pe ambele părți ale Carpaților, precum și pentru desființarea iobăgiei din Țara Românească și Moldova (în Transilvania fiind desființată în timpul împăratului Iosif al II-lea).Gazeta de Transilvania…, Rușeț, 2014, p.96
Gazeta a descris pe larg dezbaterile și hotărârile adunării de la Blaj din 3/15 mai 1848, iar în suplimentul său literar s-au publicat creațiile patriotice revoluționare ale lui Vasile Alecsandri și Andrei Mureșanu: „15 mai”, „Hora Ardealului”, prima versiune a „Horei Unirii” și „Răsunet”, devenit apoi „Deșteaptă-te, române!”, precum și mărturii despre mișcare. Au fost relatate în Gazetă deciziile luate de Dieta Transilvaniei, de cea de la Pesta, de guvernul maghiar, precum și evenimentele care au urmat. De asemenea, Gazeta a fost singura publicație care a făcut cunoscute proclamațiile Comitetului Național Român. Ca urmare, ziarul brașovean a fost investit oficial în calitate de tribună a deciziilor organismului revoluționar.
Un moment important al Gazetei l-a constituit de suspendarea din 13/25 februarie 1850, datorată atitudinii lui Barițiu expusă într-o serie de articole despre revoluția de la 1848 și despre rolul jucat de Avram Iancu în derularea evenimentelor, redactorul refuzând să dea o declarație prin care să-și retragă afirmațiile din articolele publicate.
Ca urmare a cererii făcute ȋn 20 martie 1850 de către Iacob Mureșianu guvernatorului Ludwig von Wohlgemuth, Gazeta de Transilvania a putut să ȋși continue activitatea, dar în condiții mult mai severe, redactorii având obligația să prezinte în prealabil autorităților care se ocupau de cenzură tot ce publicau în ziar, având în vedere și legea presei din anul 1852, prin care răspunderea cădea nu numai pe autor, ci pe toți care participau la publicare, aceștia răspunzând și ei, cu persoana și cu averea lor.Costea, Florea; „Foaie pentru minte, inimă și literatură sub redacția lui Iacob Mureșianu. 1850-1865”, Cumidava, Muzeul de Istorie Brașov, Nr. XI (iulie 1997)
Conducerea redacției a fost preluată de Iacob Mureșianu care a mai temperat tonurile incisive ale articolelor. El a început să publice, tot mai des, articole de fond, alături de vechile articole generale, teoretice, cu scop educativ. Rubricile Gazetei din anul 1852 se intitulau: „Monarhia austriacă”, „Despre telegrafice”, „Țara Românească”, „Moldova”, Cronică străină” și „Foiletonul”.Gazeta de Transilvania…, Rușeț, 2014, p.98
După 1860, Iacob Mureșianu s-a preocupat de modernizarea ziarului, punând accent ȋn articolele publicate pe dezvoltarea învățământului, modernizarea economică, socială și politică. În anii 1852, 1865, 1868, ziarul a fost publicat într-un format mai mare, oferind astfel mai mult spațiu pentru publicarea informațiilor și știrilor locale. A fost schimbat și aspectul grafic prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin. Gazeta de Transilvania, și suplimentul literar Foaie pentru minte, inimă și literatură , au fost tipărite în primii ani cu alfabet chirilic, iar din 3 ianuarie 1844 (Gazeta), respectiv 23 iunie 1840 (Foaia…) cu literele semichirilice ale alfabetului de tranziție. În numărul 1 din 2 ianuarie 1852 a apărut, pe prima pagină, primul articol scris cu caractere latine, intitulat „Monarhia austriacă”. În același an s-a trecut la scrierea cu caractere latine a primei pagini, în întregimea sa. Începând cu numărul 1 din 7 ianuarie 1862, Gazeta de Transilvania a fost scrisă integral cu caractere latine. Alte modificări aduse de Iacob Mureșianuau au inclus titlul scris cu caractere aparte, și ȋncepând din această perioadă în ziar sunt publicate numele redactorului și al tipografului.