Rețeaua de transport din România este destul de variată, această țară situându-se din acest punct de vedere la un nivel acceptabil față de celelalte țări. Transporturile sunt urbane în interiorul localităților, dar și interurbane.
În momentul de față în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul persoanelor care folosesc autovehiculele proprietate personală, ci doar cele referitoare la traficul interurban și internațional. Astfel în anul 2008 s-au înregistrat un număr total de 384.515.000 călători, din aceștia 296.954.000 (77%) au călătorit pe cale rutieră, iar 78.252.000 (20%) au ales trenul ca mijloc de transport. Avionul a fost preferat de circa 9.077.000 persoane în 2008 și 20 milioane în 2018, restul pasagerilor (232.000) preferând căile fluviale și maritime.
În următorii ani se preconizează investiții majore în infrastructura de transport prin modernizarea unor drumuri naționale și de interes local, dar și în construcția de autostrăzi. De asemenea se urmărește modernizarea căilor ferate și creșterea vitezei medii de circulație, care în prezent se află la un nivel scăzut față de alte țări europene, dar și construirea unor noi căi ferate, cum ar fi Vâlcele-Râmnicu Vâlcea aflată pe coridorul IV de transport european. Alte măsuri care urmează a fi luate pentru modernizarea infrastructurii românești o reprezintă construcția de noi aeroporturi (Brașov-Ghimbav, Galați-Brăila etc.) și mărirea capacităților celor existente. În domeniul transporturilor navale se va urmări creșterea traficului pe Dunăre.
Căi ferate thumb|right|300px|Hartă cu rețeaua de cale ferată din România
Operatorul național al căilor ferate este Căile Ferate Române, care operează pe rețea împreună cu alte firme de transport private.
Lungimea căilor ferate: 22.247 km (8.585 km electrificați) Ecartament internațional (UIC): 21.811 km Ecartament îngust: 487 km (1996)
Transportul feroviar de mărfuri și călători a înregistrat o scădere dramatică de la nivelurile record din 1989, în special datorită scăderii produsului intern brut de-a lungul anilor 90 și a concurenței transportului rutier. În 2004, pe căile ferate au fost transportați 8,64 miliarde pasageri-km în 99 de milioane de călătorii și 73 de milioane tone metrice, sau 17 miliarde tone-km de marfă. Totalul combinat reprezintă aproximativ 45% din totalul cantităților transportate în țară.
În anul 2007 au fost puse în circulație 1600 trenuri, din care cea mai mare parte erau trenuri locale (personale).
Transportul feroviar de marfă Până în anul 2000, compania de stat CFR Marfă a deținut monopolul transportului feroviar de marfăOperatorii feroviari privați schimba macazul pieței, 2 iunie 2005, wall-stret.ro, accesat la 16 februarie 2010. În anul 2000, Autoritatea Feroviară Română a licențiat prima companie privată de transport de marfă. În anul 2006, operatorii privați reprezentau 25% din piața de transport feroviar de marfă, și erau în număr de 30, dintre care lider incontestabil era Grupul Feroviar Român, urmat de Servtrans Impex București, Unifertrans București și Transferoviar Grup Cluj-NapocaParticularii scot CFR de pe sine, 15 februarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 16 februarie 2010. În același an, piața de transport reprezenta în jur de 6,5 milioane de tone/lună. În anul 2007, volumul mărfurilor transportate feroviar au însumat aproximativ 800 milioane euro, în creștere cu 10% față de 2006Transferoviar și-a bugetat afaceri de 18 milioane de euro, 18.02.2008, zf.ro, accesat la 16 februarie 2010.
În anul 2006, în transportul feroviar de marfă existau în total 23.100 angajațiTransportatorii plimba marfuri de 3,7 miliarde euro in 2006, 30 mai 2006, wall-stret.ro, accesat la 16 februarie 2010.
Legături cu alte țări vecine România are legături feroviare cu toate țările vecine. Dacă pentru Ungaria, Serbia și Bulgaria trecerea frontierei nu pune nicio problemă, în cazul Ucrainei și Republicii Moldova se face schimbarea de ecartament de la 1435 mm la 1524 mm. Singura linie care trece printr-o graniță și este electrificată este între Curtici (RO) și Leucușhaz (HU), electrificarea fiind dată în exploatare pe 13 decembrie 1975.
Transport rutier thumb|right|300px|Hartă cu rețeaua rutieră din România
La 31.12.2010 drumurile publice totalizau 82.386 km, din care 16.552 km (20,1%) drumuri naționale, 35.221 km (42,8%) drumuri județene și 30.613 km (37,1%), drumuri comunale. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de Forumul Economic Mondial (FEM). Înainte României apar țări ca Albania, Bulgaria, statele asiatice Kârgâzstan și Cambodgia și statele africane Burundi, Tanzania și Zambia.
Un studiu realizat în anul 2010 arăta că 80 la sută dintre șoferi sunt agresivi la volan."Boule, unde ai învățat să conduci?" Cum au ajuns autoritățile la concluzia că șoferii români trebuie duși la psiholog , 11 martie 2012, Andreea Pocotila, România liberă, accesat la 27 septembrie 2016
Autostrăzi
Din 1972 până în decembrie 1989(17 ani), (1989 a fost ultimul an sub conducere comunistă), s-au construit de autostradă, iar în perioada decembrie 1989 – 2007(alți 17 ani), (2007 e anul când România a intrat în Uniunea Europeană), fiind o perioadă de tranziție s-au inaugurat doar , România ajungând la un total de . În perioada 2008 - 2022, România accesând fonduri europene a reușit să inaugureze , ajungând la un total de .
An 1972 1987 2004 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 20242025Kilometri deschiși 96 18 97 51 42 27 68 101 108 71 3232 de kilometri inaugurați în 2015, fără lotul 3 al A1 din tronsonul Sibiu - Orăștie 2222 de kilometri inaugurați în 2016, prin redeschiderea lotului 3 al A1 din Sibiu - Orăștie. 18 56 43 60 29 53 80 20138Kilometri total 96 113 210 261 303 330 398 499 607 678 710 732 750 806 849 912 941 994 1074 12751313 1 32 de kilometri inaugurați în 2015, fără lotul 3 al A1 din tronsonul Sibiu - Orăștie
2 22 de kilometri inaugurați în 2016, prin redeschiderea lotului 3 al A1 din Sibiu - Orăștie.
Principalele autostrăzi din România sunt: Autostrada A1: București - Pitești - Curtea de Argeș - Sibiu - Deva - Timișoara - Arad - Nădlac Autostrada A2 (Autostrada Soarelui): București - Constanța Autostrada A3: București - Ploiești - Brașov - Târgu Mureș - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea Autostrada A4 (Centura Constanței): Ovidiu - Agigea Autostrada A10: Sebes - Alba-Iulia - Aiud - Turda
Coridorul IV european - ramura estică este format din autostrăzile A1: Nădlac - București și A2: București - Constanța, iar ramura sudică e formată din A6:Lugoj - Calafat.
Coridorul european Via Carpatia este format din autostrăzile A11:Oradea - Arad, A1:Arad - Lugoj și A6: Lugoj - Calafat.
Drumuri expres În august 2014, în România existau 500 km de drumuri expres, însă principala problemă a acestora este gâtuirea care se produce în apropierea orașelor, în lipsa unor centuri ocolitoare cu două benziSolutii realiste pentru infrastructura: Autostrăzile pot costa de trei ori mai puțin, 03.08.2009, zf.ro, accesat la 14 martie 2010. Printre drumurile expres existente se numără rutele București-Giurgiu, București-Centura Ploiești Vest-Comarnic, Constanța-Mangalia, Brașov-Codlea, Cluj-Turda, București-Urziceni-Buzău-Focșani-Bacău-Roman-Iași și Craiova-Filiași.
Transportul aerian 300px|thumb|right|TAROM Boeing 737-800 Transportul aerian din România se desfășoară între marile orașe, traficul de pasageri fiind redus în comparație cu alte țări din Europa, respectiv 2.110.000 pasageri în anul 2006 în traficul intern. Sunt deschise traficului de pasageri un număr de 17 aeroporturi, dintre care două în capitală.
În anul 2008, traficul aerian a ajuns, ca valoare, la aproximativ 600 milioane de euro și 9,1 milioane de pasageri, pentru cele 17 aeroporturi din România.Traficul aerian în România va scădea în 2009 sub media europeană , 29 octombrie 2009, financiarul.ro, accesat la 9 martie 2010 Din cele 9,1 milioane, traficul aerian al operatorilor low-cost a fost de 2,5 milioane pasageri. În anul 2007, traficul aerian a fost de 7,8 milioane pasageri.Traficul aerian a ajuns la 7,8 milioane pasageri în 2007 , 11 iulie 2008, financiarul.ro, accesat la 9 martie 2010
20 milioane pasageri vor folosi mijloace de transport aerian în 2018, dintre care 60,7% zboară cu aeronavele companiilor low-cost.
În 1920 a luat ființă Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, care oferea servicii de transport aerian de pasageri, mărfuri și poștă. În anii următori au fost înființate companiile LARES (Liniile Aeriene Române), SARTA (Societatea Română de Transporturi Aeriene), TARS (Transporturile Aeriene Româno-Sovietice).Compania TAROM, „Istoricul aviației în România”
La 18 septembrie 1954 s-a înființat compania TAROM (Transporturile Aeriene Române), care mai funcționează și astăzi.
În ianuarie 2012, pe piața românească erau prezente companiile low-cost Aer Linugs (Irlanda), Blue Air (România), Germanwings (divizia low-cost a Lufthansa), Pegasus Airlines (Turcia), Ryanair, liderul low-cost din EuropaLiderul low-cost Ryanair intra in Romania și Wizz Air (Ungaria). Aeroporturi
Aeroporturi cu piste pavate: 25 Piste mai lungi de 3.047 m: 4 Piste cu lungimi între 2.438 și 3.047 m: 9 Piste cu lungimi între 1.524 și 2.437 m: 12
Aeroporturi cu piste nepavate: 37 Piste cu lungimi între 1.524 și 2.437 m: 2 Piste cu lungimi între 914 și 1.523 m: 12 Piste mai scurte de 914 m: 23 Helioporturi: 1
Traficul de pasageri în anul 2008:Aeroportul Otopeni, cel mai profitabil, 31 martie 2009, standard.ro, accesat la 4 ianuarie 2010: Aeroportul Henri Coandă — București - Otopeni: 5 milioane (cu 11,64% mai mult decât în 2007) Aeroportul Aurel Vlaicu — București - Băneasa: 1,8 milioane Aeroportul Traian Vuia — Timișoara: 1 milion Aeroportul Internațional Cluj-Napoca: 750.000
Traficul de pasageri în anul 2017:
Aeroportul Internațional Henri Coandă - 12,813 milioane Aerportul Internațional Cluj-Napoca - 2,699 milioane Aerportul Internațional Traian Vuia - 1,625 milioane Aeroportul Internațional Iași - 1,146 milioane Aerportul Internațional Sibiu - 0,519 milioane Aeroportul Internațional Bacău - 0,425 milioane Aeroportul Internationla Craiova - 0,296 milioane Aeroportul Internațional Suceava - 0,262 milioane Aeroportul Internațional Oradea - 0,162 milioane Aeroprtul Internațional Constanța - 0,130 milioane Aeroportul Internațional Satu-Mare - 0,060 milioane
Aeroportul Internațional Târgu-Mureș (0,336 milioane pasageri în 2016) a fost închis pe perioada anului 2017 datorită renovării pistei de aterizare.
DIn 2012 traficul pasageri low-cost de pe Aeroportul Internațional București Băneasa s-a mutat pe Henri Coandă, pe Băneasa se operează curse charter.
Ape navigabile Transportul fluvial românesc se află încă la un nivel foarte redus (sub un procent) dar având potențial de creștere mare datorită râurilor navigabile dar și a fluviului Dunărea.
În 2006, în România existau 1.731 km de ape navigabile din care: 1.075 km pe Dunăre; 524 km pe râuri secundare; 132 km pe canale.
Canalele navigabile românești sunt folosite mai mult pentru exportul sau importul de mărfuri, decât pentru transportul mărfurilor în interiorul țăriiTraficul extern pe canalele navigabile l-a depasit pe cel intern, 12 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 26 august 2010. În primul trimestru al anului 2010, traficul extern (2.376.000 tone capacitate) a depășit traficul intern (2.207.000 tone capacitate).
Poduri