Hîncești

Hîncești este un oraș cu statut de municipiu, în partea central-vestică a Republicii Moldova, totodată reședința raionului Hîncești.

Etimologie Toponimul „Hâncești” provine de la numele neamului boierilor Hâncu și reprezintă forma de nume generic comun al familiei.Eremia, Anatol. Considerații privind toponimia localităților urbane din Basarabia. In: Anuar de Lingvistica si Istorie Literara, 2023, vol. 63, pp. 85-96. ISSN 1220-4919. DOI:https://doi.org/10.59277/ALIL.2023.05 Antroponimul Hâncu este considerat înrudit etimologic fie cu antroponimele de origine slavă Hanko, Hănko și Honcu, fie cu antroponimul german Johan. Nu se cunoaște cu exactitate de la care anume boier Hâncu se trage numele localității. Totuși până târziu, la 1803, urmașii medelnicerului Mihalcea Hâncu își revendicau unii altora proprietatea asupra moșiei Hânceștilor, demonstrându-și, fiecare din parte implicată, originea din acest neam.

Toponimie Dicționarul Statistic al Basarabiei din anul 1923 notează pe teritoriul așezării dealuri: Holm, Balana, Valea Vacii, Velniței, Acoperit, Bucium Mereșenilor; văi: Cunduc (Cohâlnic); iazuri: Bahna, Hâncești.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime " Glasul Poporului", 1923, p. 252, 253.

Simboluri Stema: Pe albastru, un leu rampant de aur, limbat și unghiat roșu, încoronat cu o coroană murală de argint și ținând în laba dreaptă anterioară o secure de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu cinci turnuri. Suporți: doi cocostârci naturali, ținând în cioc cel din dreapta o rămurică de stejar, iar cel din stânga una de viță-de-vie, ambele naturale și cu fructe. Deviza pe o panglică de aur cu litere capitale negre: „COMPOS SUI” (Stăpân pe sine).Decizia Comisiei Naționale de Heraldică nr.324-IV.01 din 25.03.2015

Drapelul municipiului Hâncești reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3) albastră, având în centru un leu rampant galben, limbat și unghiat roșu, încoronat cu o coroană murală albă și ținând în laba dreaptă anterioară o secure galbenă.

Drapelul a fost elaborat în baza stemei mici, drapelul municipal preia în sine și semnificația ei, exprimată aici în limbaj vexilogic.

Explicația simbolurilor:

La baza stemei au stat două elemente preluate din stemele de familie ale foștilor proprietari: securea de la familia Hâncu și leul de la familia Manuc Bei.

Securea (toporul) - este asociată în toate culturile cu fulgerul, ploaia și simbolurile fertilității. Este un instrument al pătrunderii și spirituale, distrugerii tendințelor nefaste și al eliberării.

Leul (din stema familiei Manuc Bei) ridicat, ține bărdița aruncată de familia Hâncu și este pus pe treabă, defrișând păduri și contribuind cu lemnul obținut la zidirea orașului.

Culoarea albastră (azurie) a câmpului scutului simbolizează perseverența, fidelitatea, seninătatea, credința și speranța.

Cocostârcul cu ramura de stejar în cioc, ce ține scutul din partea dreaptă heraldică, vine din noua stemă a ținutului Lăpușna și semnifică faptul că municipiul Hâncești a fost reședința județului Lăpușna, existent între anii 1998-2003.

Cocostârcul cu ramura de viță de vie în cioc, ce ține scutul din stânga, în calitatea sa de simbol al vinurilor Moldovei, arată importanța vinificației în economia tradițională a orașului.

Coroana murală de aur cu cinci turnuri, timbrează scutul semnifică poziția localității în ierarhia orașelor Republicii Moldova, anume statutul de municipiu.

Deviza „COMPOS SUI” (Stăpân pe sine) exprimă crezul de viață al locuitorilor urbei și consolidează semnificația elementelor heraldice din scut, mai ales simbolismul leului - regele animalelor - care, pentru a fi stăpân peste toți, trebuie să manifeste calitatea de stăpân pe propriul destin.

Geografie

Amplasare Orașul Hîncești este situat la o depărtare de 36 km de Chișinău, spre sud-vest, în lunca râului Cogâlnic. Este intersectat de traseele Chișinău-Hâncești-Leușeni și Chișinău-Leova-Cahul.

Panorame ale orașului

Istorie

În evul mediu, pe teritoriul localității trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene, numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium.

Țara Moldovei Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu.Sergiu Bacalov, Aspecte istorico-genealogice referitoare la neamul boieresc al Hânculeștilor (Hâncu), 2012 https://bacalovsergiu.files.wordpress.com/2016/05/download-sergiu-bacalov-aspecte-istorico-genealogice-referitoare-la-neamul-boieresc-hc3a2ncul.pdf

Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522, la 17 august. Pe atunci, târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a statului moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau.

În 1686 Gheorghiță Cronța (Croncea) vinde fratelui său Ștefan Croncea a patra parte de la bătrânul Apostol Croncea, din moșia Hâncești.

La 5 iulie 1732, domnul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica întărește stăpânirea lui Sandul Bucuță asupra moșiei ce are la Hâncești, în ținutul Lăpușnei.

Ulterior, Hânceștii este menționat la 8 iulie 1756 în mărturiile oamenii băștinași dată la mâna răzeșilor de acolo că nu mai pot stăpâni moșia din pricina tătarilor dela Bei Mârze care nu vor să dea nici dijma pentru venitul locului.

În 1756, Constantin Mihai Cehan Racoviță Voevod împuternicește pe Grigoraș Lupei și pe Vasile Tălmaciu să ia dijma de pe moșia Hâncești din ținutul Lăpușnei până ce se va împlini cheltuiala făcută cu dezbătutul moșiei.

La 13 august 1757, denumirea Hânceștilor apare în hotarnici satului Iurieștii din ținutul Lăpușnei.

La recensământul din 1774, satul Hânceștii a fost atestat în ocolul Cogâlnicului, ținutul Orhei-Lăpușna, avea toată suma caselor 72 (gospodării), inclusiv rufeturi (eliberați de bir) 25 gospodării: 20 volintiri, 1 popă, 2 diaconi, 2 femei sărace; rămân birnici 47 gospodării.

În 1803, în satul Hâncești erau 189 de gospodării, obligate să plătească birul în valoare de 2840 lei. Moșia satului aparținea hatmanului Alexandru Mavrocordat, deținând terenuri arabile, stupi, cu loc puțin pentru dezvoltare. Hânceștii făceau parte din ocolul Cogâlnicului, ținutul Orhei.

Imperiul Rus

După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, Dragoman al Turciei, pentru serviciile oferite generalilor ruși în tratative cu Turcia, dobândește învoirea țarului rus de a se stabili cu traiul în una din localitățile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la principesa Dolgoruki moșia cu palatul ce-i aparțineau și se stabilește cu familia la Hîncești. În anii 1880-1890, în Hîncești erau 5.098 locuitori, 587 de ogrăzi, mai multe biserici, inclusiv una armenească, patru case de rugăciuni evreiești, două școli, un spital de zemstvă și mai multe fabrici printre care: trei de prelucrarea pielii, șase de vopsit, una de băuturi spirtoase, una de lumânări și una de fabricare a cărămizilor.

În anul 1902, târgușorul Hâncești din județul Chișinău avea 620 case, cu o populație de 3.782 suflete, din care 1.200 evrei; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; o școală cu 2 clase și o divizionară de fete, întreținută de Manuc-Bey; o fabrică de rachiu și una de cărămidă. Țăranii dețineau 1.360 deseatine pământ, proprietarul Grigorie I. Manuc-Bey - 7.249 deseatine. Împrejurul satului sunt vii și livezi.Arbore, Zamfir (1904). Dicționar geografic al Basarabiei. Museum & Fundația Culturală Română. p. 112. ISBN 9975-906-33-8

În componența României Mari

Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922, notează în Hâncești 648 gospodării de naționalitate români și ruși. Parohul Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” era icon stavrofor Andronic Seminel de 51 ani, absolvent al seminarului teleologic, în serviciu pe loc din anul 1914. Cântăreț slujeau Visarion Eladi de 32 ani, absolvent al școlii spirituale, în serviciu pe loc din 1922, și Vasile Madan de 34 ani, absolvent al școlii spirituale, în serviciu pe loc din 1910.Tomescu, C. N. (alcăt.). Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, p. 84.

În 1923, în Hâncești erau 1207 clădiri locuite și 3 părăsite, 2595 bărbați și 2496 femei. Domeniul economic era reprezentat de târgul săptămânal în ziua de luni, moară pe motor, 2 mori de apă, fabrică de săpun, fabrică de ulei, fabrică de cărămidă, fabrică de spirt, 2 fabrici de pâine, 2 uzine electrice, 3 ateliere industriale, stabiliment de monta, abator, cooperativă agricolă.

La recensământul general al populației din 1930, în Hâncești au fost numărați 6338 locuitori, inclusiv: 4267 români, 1 ungur; 188 germani, 230 ruși, 8 ucraineni, 2 bulgari, 16 polonezi, 1521 evrei, 7 greci, 66 armeni, 31 țigani și 1 persoană nu și-a declarat naționalitatea. Conform structurii lingvistice a populației, limba română constituia limbă maternă pentru 4344 persoane, limba maghiară - 1 pers., limba germană - 183 pers., limba rusă - 264 pers., limba ucraineană - 3 pers., limba bulgară - 2 pers., limba poloneză - 8 pers., limba idiș - 1498 pers., limba greacă - 1 pers., limba armeană - 12 pers., limba țigănească - 21 pers., 1 nu a indicat limba maternă.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, Limbă Maternă, Religie. Partea 1: Neam, limbă maternă. București 1938.

Perioada sovietică

Din 1944 până în 1965, a fost denumit Kotovskoe în cinstea lui Grigori Ivanovici Kotovski, un conducător al Armatei Roșii în timpul Războiului Civil Rus, care se născuse aici. În 1965, comuna a fost declarată oraș și numele ei a fost schimbat în Kotovsk'''. Din 1990, orașul și-a reluat vechea denumire de „Hîncești”.

Demografie Structura etnică Structura etnică a populației conform recensământelor din 2004, 2014 și 2024http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2014.htm : + Grupetnic 2004 2014 2024 Număr %Număr %Număr % Moldoveni/Români 13.417 87.80 11.125 89.06 10.676 93.72 Ucraineni 713 4.66 456 3.65 224 1.96 Ruși 821 5.35 521 4.17 237 2.02 Romi 92 0.60 128 1.02 114 1.00 Bulgari 105 0.60 69 0.55 42 0.36 Găgăuzi 39 0.25 31 0.24 22 0.19 Evrei 6 0.03 Polonezi 8 0.05 Alții 80 0.52 60 0.48 72 0.63 Nedeclarat 101 0.80 4 0.03 Total 15.281 12.491 11.391 Biroul Național de Statistică Structura lingvistică Limba vorbită de obicei la Hîncești (în anul 2024 - fără populația sub 3 ani)http://pop-stat.mashke.org/moldova-lang2004sl.htmhttp://pop-stat.mashke.org/moldova-lang-comm2024sl.htm: + Limba 2004 2014 2024 Număr %Număr %Număr % Română 13.539 88.60 11.038 88.36 10.271 93.41 Rusă 1544 10.10 1075 8.60 568 7.50 Ucraineană 114 0.74 30 0.24 34 0.30 Romani N/A N/A 99 0.79 61 0.55 Găgăuză 2 0.01 0 0.00 2 0.01 Bulgară 5 0.03 1 0.00 1 0.00 Alții 77 0.50 36 0.26 53 0.48 Nedeclarată 0 0.00 212 1.63 5 0.04 Total 15.281 13.150 10.995 Biroul Național de Statistică

Economie Pe teritoriul orașului activează 736 agenți economici, dintre care cel mai mare număr îl constituie gospodăriile țărănești – 494, urmate de întreprinderile individuale – 109. Din numărul total de întreprinderi 92 sunt cu statut de persoană juridică, inclusiv 63 de societăți cu răspundere limitată, 14 societăți pe acțiuni, 4 întreprinderi municipale și o întreprindere de stat.

Principalii agenți economici din teritoriu sunt: fabrica de încălțăminte „Romanița”, fabrica de prelucrare a vinului „Vitis”-Hîncești, întreprinderea intergospodărească de creștere a porcinilor, etc. De asemenea, pe teritoriul orașului funcționează 8 stații de alimentare cu petrol, un hotel cu 36 de locuri, 2 piețe comerciale, 6 filiale ale băncilor comerciale și 2 case de deservire socială.

Finanțele publice locale