Alexandru Bârlădeanu ()Membrii CC al PCR a fost un economist și om politic rus și român de origine găgăuză, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.
Biografie Alexandru Bârlădeanu, de origine etnică găgăuză, a reprezentat una dintre figurile politice, culturale și științifice ale etniei sale alături de Gleb Drăgan (academician), N. Topciu (imunolog), Ion Fazlî (compozitor).Ștefan Bejan, „Găgăuzii: origine, evoluție istorică, așezarea în Sudul Basarabiei” (rezumat la teză de doctorat), Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, 2021, p. 8
Alexandru Bârlădeanu, de formație economist marxist, a fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1943. A plecat din România după ce Basarabia a fost anexată de către URSS și a lucrat la un institut din Moscova de cercetări economice, în timpul derulării celui de al doilea război mondial. A revenit în țară în anul 1946 și a ocupat o serie de posturi de mare importanță în diverse ministere de tip economic. Împreună cu Gheorghe Gaston-Marin a fost unul din cei care au implementat impunerea economiei de comandă. A fost reprezentant al României în cadrul CAER-ului, a ocupat poziții de conducere în aparatul departamentelor de stat în planificare precum și în comerțul exterior.
Ca ideolog comunist, Alexandru Bârlădeanu și-a atras adversitatea lui Nikita Hrușciov, sfidând planurile URSS-ului pentru crearea unui complex economic suprastatal. Având o carieră politică debordantă, Alexandru Bârlădeanu avansează din poziția de Membru supleant al Biroului Politic de sub Gheorghe Gheorghiu Dej până la postul de Președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice, trecând prin funcțiile de Membru al Consiliului Executiv și de Membru al Prezidiului Permanent al Congresului al IX-lea al PCR din iulie 1965.
Împreună cu Leonte Răutu a contribuit direct la realizarea DeclarațieiVladimir Tismăneanu, „Raport final”, Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006, p. 15 cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964.Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, „Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964”, Editura Politică, București, 1964, copertă
A intrat în conflict cu Elena Ceaușescu, moment în care a demisionat din toate funcțiile deținute în decembrie 1968. A devenit membru al Academiei Republicii Socialiste România, fără a fi scris vreo lucrare științifică vreodată. Odată cu venirea anului 1989, a semnat celebra „Scrisoare a celor șase” în luna martie. După momentul revoluției din decembrie 1989 când sistemul comunist s-a prăbușit, Alexandru Bârlădeanu a devenit demnitar de rang înalt în cadrul structurilor Frontului Salvării Naționale și a beneficiat de multe onoruri și funcții printre care și cea de Președinte al Senatului României. Cu ocazia decesului liderului țărănist Corneliu Coposu din anul 1995, Alexandru Bârlădeanu a recunoscut în mod public că deși el și Coposu aparțineau aceleiași generații, președintele țărănist a ales calea cea dreaptă.Vladimir Tismăneanu, „Raport final”, Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006, p. 645
Din 1960 până în 1962 a fost președinte al Federației Române de Fotbal. În mandatul său, el a marginalizat echipa națională de fotbal, retrăgând-o din , pe motiv că aceasta ar pierde oricum și nu este nevoie să participe astfel la propaganda capitalistă antiromânească.Matei Udrea, "Criza naționalei are un singur precedent: cum a ajuns România să fie desființată", ProSport, 4 aprilie 2011; accesat pe 10 iulie 2016
A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu după ce aceasta se despărțise de regizorul Moni Ghelerter. Marcela Rusu va deveni mai apoi soția dramaturgului Aurel Baranga. A avut doi copii, Irina și Alexandru (nu se știe exact dacă au fost înfiați sau nu). Ultima sa soție a fost Michaela Pamfil-Bârlădeanu, fosta soție a lui Ion Gerota.
Cronologie 1928 – absolvent de liceu la Iași 1933 – admitere la Facultatea de Drept a Universității din Iași 1937 – anul în care profesorul Gheorghe Zane l-a luat ca asistent la catedra pe care o conducea În 1940 revine în Basarabia natală, după anexarea sa de către U.R.S.S. În anul 1946 a devenit membru al Partidului Comunist din România În mai 1961 a fost decorat cu medalia A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România În 1989 a fost unul dintre semnatarii scrisorii celor șase (foști lideri ai PCR care îl criticau pe Nicolae Ceaușescu). În 22 decembrie 1989, ca urmare a Revoluției din 1989, a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, apoi în Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională.
Distincții Ordinul Coroana României în grad de Comandor (15 august 1947) Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99. Ordinul „23 August” clasa a II-a (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180. Ordinul Muncii clasa I (25 ianuarie 1961) „cu prilejul împlinirii a 50 de ani, pentru merite în opera de construire a socialismului” Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 389. titlul de Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă și medalia de aur „Secera și Ciocanul” (18 august 1964) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în făurirea statului democrat-popular și construirea socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 508 din 18 august 1964 pentru conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 90. Medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 510 din 18 august 1964 pentru conferirea medaliei „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 90. Medalia jubiliară „A XX-a Aniversare a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne” (21 octombrie 1964) „pentru merite deosebite în făurirea și întărirea Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a Zilei Forțelor Armate”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 684 din 21 octombrie 1964 pentru conferirea medaliei jubiliare „A XX-a Aniversare a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 15, 25 octombrie 1964, p. 108. Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa I (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 338 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu” clasa I, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 156.
Note
Bibliografie Profilul pe situl Camerei Deputaților Lavinia Betea, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri, București, Evenimentul Românesc, 1997 Alexandru Bârladeanu (și alții), Misiunile lui A. I. Vâșinschi în România, (trad.) București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1997 Lavinia Betea, Partea lor de adevăr, București, Compania, 2008 (cartea reia într-o versiune revizuită volumul Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu, Iliescu. Convorbiri).
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B Un vicepremier roman, pe Tower Bridge , 20 decembrie 2004, MIHAI RETEGAN, Jurnalul Național Ca un trăsnet din senin - interviu despre naționalizare, 12 iunie 2006, Lavinia Betea, Jurnalul Național Fișă de cadre la partid: Alexandru Bârlădeanu , 23 aprilie 2009, Jurnalul Național Ancheta lui Bârlădeanu: spion, speculant, retrograd, degradat civic și moral, 23 aprilie 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național Între mica și marea istorie , 3 aprilie 2008, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național Fișă de cadre la partid: Alexandru Bârlădeanu, 23 aprilie 2009, Jurnalul Național
Categorie:Nașteri în 1911 Categorie:Nașteri pe 25 ianuarie Categorie:Decese în 1997 Categorie:Decese pe 13 noiembrie Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Cadre didactice universitare ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași Categorie:Decese în București Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Directori și administratori ai sportului din România Categorie:Disidenți comuniști români Categorie:Economiști români Categorie:Membri ai CPUN Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Membri ai Frontului Salvării Naționale Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român Categorie:Participanți la Revoluția Română din 1989 Categorie:Politicieni din Comrat Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea Categorie:Președinți ai Federației Române de Fotbal Categorie:Președinți ai Senatului României Categorie:Români basarabeni Categorie:Senatori români 1990-1992 Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Populare Romîne Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August Categorie:Decorați cu Ordinul Tudor Vladimirescu