ROSAAgenția Spațială Română 250px|ROSALogoul ROSA Înființată 1991 Adresa str. Mendeleev nr.21-25 Sector 1, 010362 București Director Marius-Ioan PisoFinanțare extrabugetară Pagină webhttp://www.rosa.ro/ Agenția Spațială Română sau Romanian Space Agency (prescurtat ROSA) este o instituție publică din România cu finanțare extrabugetară care coordonează la nivel național programele de cercetare în tehnologia spațială și activitățile legate de cercetarea spațiului începând cu anul 1991. Aceasta se află în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, parte a Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS).http://www.research.ro/en/articol/2399/2
Ca reprezentant al Guvernului, Agenția Spațială Română stabilește acorduri de cooperare cu organizațiile internaționale, cum ar fi Agenția Spațială Europeană (European Space Agency - ESA) și Comitetul pentru cercetări spațiale (Committee on Space Research - COSPAR), precum și acorduri bilaterale de cooperare. Alături de Ministerul Afacerilor Externe, ROSA reprezintă România la sesiunile Comitetului Națiunilor Unite pentru Utilizarea în scopuri pașnice a spațiului extraatmosferic (United Nations Committee on the Peaceful Use of Outer Space - COPUOS) și la subcomitetele acestuia.
Agenția Spațială Română desfășoară și propriile proiecte de cercetare prin ROSA Research Center .
Istoric România este cunoscută ca una dintre țările cu tradiție aerospațială și posedă calitățile necesare pentru sprijinirea eforturilor în această direcție. De-a lungul istoriei sale s-au remarcat personalități, cum ar fi: Conrad Haas, care a construit rachete multietajate cu stabilizatori delta în 1529 la Sibiu Traian Vuia, proiectant și constructor al primului avion cu decolare autonomă în 1906 Henri Coandă, proiectant și constructor al primului avion cu reacție în 1910 Hermann Oberth, designer de rachete spațiale și "părinte al navigației spațiale" Elie Carafoli, care a avut contribuții în aerodinamică și științe spațiale; fost președinte al IAF România a avut de-a lungul timpului o serie de companii cu profil aeronautic sau relevante pentru domeniul spațial, cum ar fi Aerostar, Avioane Craiova, Industria Aeronautica Română, Romaero și Societatea Pentru Exploatări Tehnice - iar azi mai mult de douăzeci de tipuri de aeronave sunt fabricate în România, unele bazate pe modele interne.
Datorită acestui patrimoniu, România are experiență în domeniul aplicațiilor spațiale, cum ar fi comunicațiile prin satelit, teledetecție, sisteme informatice geografice și sisteme globale de informație, poziționare și navigație. Din 1977 funcționează o stație Intelsat la sol în Cheia cu două antene de 32 m . România a contribuit la mai mult de treizeci de misiuni spațiale științifice și tehnologice în cadrul programului Interkosmos, inclusiv zborul lui Dorin-Dumitru Prunariu în cadrul misiunii Soyuz 40 în 1981.
Administrația publică împreună cu entități private din România sprijină activitățile spațiale ca element important și necesar în dezvoltarea socială, astfel incat in anul 1992 România a fost una dintre primele țări est-europene care a semnat un acord de cooperare cu ESA în domeniul utilizării pașnice a spațiului cosmic, urmat de un acord-cadru cu ESA în anul 2006. România a contribuit prin co-investigatori la mai multe misiuni ESA precum Hershel, Planck, SOHO și Gaia.
Începând cu anul 2012 drapelul României este ridicat la sediile Agenției Spațiale Europene (ESA)http://www.esa.int/ron/ESA_in_your_country/Romania/Drapelul_romanesc_a_fost_inalt, după ce pe 22 decembrie 2011 România a devenit oficial al 19-lea stat membru ESA.
Odată cu aderarea României la ESA, se deschide cercetătorilor români, dar mai ales industriei românești, oportunitatea de a participa la misiunile ESA.
Pe durata a două decenii, Agenția Spațială Română (ROSA), pe baza propriilor eforturi de cercetare și consultanță, a devenit o organizație științifică și de înaltă tehnologie care coordonează, promovează și reprezintă activitățile naționale de cercetare și aplicații spațiale, aerospațiale și de securitate. Obiective thumb|right|Logo alternativ Principalul obiectiv al lui ROSA este crearea de condiții favorabile desfășurării activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul spațial, de asemenea se ocupă de inițierea și coordonarea cercetării de bază și aplicative în domeniul spațial și aplicațiile în activitățile economice din telecomunicații, medicină, agricultură, silvicultură, protecția mediului, geologie, meteorologie etc.. ROSA asigură prezența activă a României la acțiuni internaționale care conduc la progrese în domeniul spațial și la utilizarea în scopuri pasnice a spațiului cosmic, reprezentând, de asemenea, pe bază de mandat, Guvernul în relațiile care decurg din acordurile încheiate de România cu parteneri străini în probleme spațiale. Management Președinte al Agenției Spațiale Române (ROSA) din anul 2004 și, totodată, director executiv al instituției începând cu 1995, Marius-Ioan Piso (n. 7 ianuarie 1954), doctor în fizică și cercetător de gradul I, coordonează dezvoltarea Agenției pe trei direcții strategice: trasarea și coordonarea implementării strategiei spațiale a României, reprezentarea țării la nivel național și internațional și continua dezvoltare de parteneriate, colaborări și relații bi- și multi-laterale, precum și implicarea Agenției în programe naționale și internaționale de cercetare și dezvoltare în domeniul spațial, aeronautic și de securitate.
De numele său se leagă înființarea Agenției Spațiale Române (ROSA) în 1991 și obținerea statutului acesteia de organizație independentă 4 ani mai târziu, fondarea Institutului de Științe Spațiale, dar și startul cooperării dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA). Preocuparea constantă pentru dezvoltarea cercetării și tehnologiei spațiale în România, precum și rezultatele obținute de-a lungul timpului de comunitatea științifică și tehnologică, adesea sub coordonarea sau îndrumarea sa, s-au concretizat cu aderarea țării la Agenția Spațială Europeană în ianuarie 2011. Componente Coordonare Programul STAR Programul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare STAR – Tehnologie Spațială și Cercetare Avansată (Space Technology and Advanced Research) pentru perioada 2012-2019, aprobat prin Legea nr. 262/2011, reprezintă instrumentul prin care Ministerul Educației Naționale - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) asigură, prin Agenția Spațială Română (ROSA) în calitate de organizație conducătoare a programului, suportul la nivel național pentru implementarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA), privind aderarea României la Convenția ESA.
În cadrul programului STAR au avut loc până în prezent două competiții. Activități desfășurate în cadrul programelor naționale și internaționale Programe naționale Coordonarea programului național CD-I AEROSPACE Coordonarea programului național CD-I SECURITY CEEX (11 proiecte coordonate și participarea la 7 în calitate de partener) CORINT (3 proiecte coordonate) INFOSOC (2 proiecte coordonate și participarea la 1 în calitate de partener) AMTRANS (1 proiect coordonat și participarea la 1 în calitate de partener) AGRAL (1 proiect coordonat) RELANSIN (1 proiect coordonat) PNCDI-I (10 proiecte coordonate și participarea la 8 în calitate de partener) PNCDI-II (10 proiecte coordonate și participarea la 10 în calitate de partener) Programe internaționale Agenția Spațială Europeană (ESA) Al 6-lea program-cadru al Comisiei Europene CD-I Programe ale Națiunilor Unite Programe organizatioanale pentru Alimentație și Agricultură Programul PHARE (1) Colaborări bilaterale și multilaterale Participarea la consorții, rețele, platforme tehnologice Afilieri naționale și internaționale Forumul Agențiilor Spațiale (1997) COSPAR (Committee for Space Research Internațional Council of Science) (1994) - Secretariatul României Agenția Spațială Europeană (ESA) - reprezentant al României (1993 -) EURISY - membru (2000) Rețeaua Regională a Organizației Națiunilor Unite pentru Științe Spațiale și Tehnologie (1997) Acorduri internaționale majore ESA: Stat european cooperant ESA (2006 - ) și PECS (2007-2011)http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/romania_pecs.pdf Franța: Acord cu Centre Național d'Etudes Spatiales - CNES (2000) în cadrul proiectului ADAM ; acord cu CNES (2004) în cadrul misiunii spațiale COROT Italia: Acord de cooperare științifică semnat cu Consiliul Național de Cercetare al Italiei (Consiglio Nazionale delle Ricerche - CNR) în 2003 NASA: Acord de înțelegere semnat în mai 2000. Au fost derulate proiecte în telemedicina, agricultură și experimente de microgravitație pe Stația Spațială Internațională NASA: colaborarea pentru Alpha Magnetic Spectrometer pe Stația Spațială Internațională Azerbaijan: Acord de cooperare semnat în 2003 cu Agenția Națională Aerospațială din Azerbaijan Bulgaria: Acord de cooperare în explorarea și folosirea pașnică a spațiului cosmic, semnat în 2007 cu Agenția Aerospațială Bulgară Țările estice (Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Turcia) - contribuții la Rețeaua Regională pentru Cercetare și Educație în Științe Spațiale și Tehnologie (sub auspiciile Națiunilor Unite) Ungaria: Acord de cooperare în domeniul spațial, semnat în 1998 cu Biroul Spațial din Ungaria Italia: Acord de cooperare semnat în 1998 cu Agenția Spațială Italiană Experimentul românesc pe STS-133 Zborul final al navetei spațiale Discovery NASA - misiunea NASA STS-133 - a transportat către Stația Spațială Internațională un experiment românesc creat de Institutul de Științe Spațiale (ISS).
"Creșterea și supraviețuirea fungilor colorate în spațiu" (CFS-A) este un experiment conceput pentru a determina efectul microgravitației și a radiațiilor cosmice asupra creșterii și supraviețuirii speciilor de fungi colorate. Cercetătorii principali: Dumitru Hasegan, Institutul de Științe Spațiale, București.
Lansarea STS-133 a avut loc pe 24 februarie 2011. Pentru mai multe detalii vizitați pagina oficială a misiunii. GOLIAT Goliat este primul microsatelit artificial românesc, lansat pe 13 februarie 2012. Acesta a fost selectat pentru a fi lansat pe orbită cu racheta europenă Vega, aflată la primul zbor. Întreg sistemul a fost dezvoltat și conceput de ROSA în colaborare cu Institutul de Științe Spațiale și companiile BitNet și ELPROF, între 2005 și 2007. Microsatelitul este în formă de cub cu latura de 10 centrimetri și cu o greutate de un kilogram.
Misiunea Goliat a fost finanțată de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică în cadrul programului național de Cercetare de Excelență și a avut un caracter educațional și experimental fiind primul microsatelit lansat în spațiu din cadrul unui program al ROSA.
RoBiSAT RoBiSAT reprezintă a 2-a misiune spațială a României. Misiunea constă în lansarea a 2 microsateliți de tipu Cubesat 2U care vor fi lansați la sfârșitul anului 2016 pe Cygnus CRS7 . Aceștia ,numiți Robisat 1 și Robisat 2, au fost construiți la Măgurele la Institutul de Științe Spațiale .
Expertiză ROSA este o organizație publică, finanțata integral pe bază de contracte; surse: contracte de cercetare și dezvoltare tehnologică, consultanta, cooperare internațională, management. Expertiza națională Atribute naționale: Acționează sub autoritatea guvernului român - Ministerul Educației Naționale (1995) Raportează către Sub-comisia pentru Spațiu - Parlamentul României (2007) Președinte executiv pentru Consiliul Inter-Ministerial pentru cercetare în domeniul securității (2004) și Grupul de experți din inter-agenția INSPIRE Cooperare inter-agentii: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale , Ministerul Afacerilor Interne , Ministerul Comunicațiilor si Societății Informaționale, Serviciul Român de Informații