thumb|right|400px|Cantoanele Elveției Cele 26 de cantoane și semicantoane elvețiene sunt statele Confederației Elvețiene. Fiecare canton are propria sa constituție, legislatură, guvern și propriile sale curți.

Există 23 de cantoane, însă trei dintre ele (Basel, Appenzell și Unterwald) sunt compuse din câte două semicantoane, fie datorită faptului că cele două comunități au fost separate în istorie (Unterwald), fie datorită războaielor religioase (cele două Basel și Appenzell).

Abr Canton Aderare la confederație din anul Capitală Populație1 Suprafață[km²] Densitate[loc./km²] Număr de comune1 Limbi oficiale ZH Zürich 1351 Zürich 1.228.600 1.729 701 171 germană BE Berna 1353 Berna 947.100 5.959 158 399 germană, franceză LU Lucerna 1332 Lucerna 350.600 1.493 233 107 germană UR Uri 1291 Altdorf 35.000 1.077 33 20 SZ Schwyz Schwyz 131.400 908 143 30 OW Obwald Sarnen 32.700 491 66 7 NW Nidwald Stans 38.600 276 138 11 GL Glarus 1352 Glarus 38.300 685 51 28 ZG Zug Zug 100.900 239 416 11 FR Fribourg / Freiburg 1481 Fribourg 239.100 1.671 141 242 franceză, germană SO Solothurn Solothurn 245.500 791 308 126 germană BS Basel-Stadt 1501 Basel 186.700 37 5.072 3 BL Basel-Landschaft Liestal 261.400 518 502 86 SH Schaffhausen Schaffhausen 73.400 298 246 34 AR Appenzell Ausserrhoden 1513 Herisau2 53.200 243 220 20 AI Appenzell Innerrhoden Appenzell 15.000 173 87 6 SG St. Gallen 1803 St. Gallen 452.600 2.026 222 90 GR Graubünden / Grischun / Grigioni Chur 185.700 7.105 26 211 germană, retoromană, italiană AG Aargau Aarau 550.900 1.404 388 232 germană TG Thurgau Frauenfeld 228.200 991 229 80 TI Ticino Bellinzona 311.900 2.812 110 244 italiană VD Vaud Lausanne 626.200 3.212 188 382 franceză VS Valais / Wallis 1815 Sion 278.200 5.224 53 160 franceză, germană NE Neuchâtel Neuchâtel 166.500 803 206 62 franceză GE Geneva Geneva 414.300 282 1.442 44 JU Jura 1979 Delémont 69.100 838 82 83 CH Elveția Berna 7.261.200 41.285 174 2.889 germană, franceză, italiană, retoromană

Note la 31 decembrie 2001, Statistici naționale, sediul guvernului și parlamentului, sediul autorității judiciare este la Trogen.

Abrevierile de două litere folosite pentru cantoanele elvețiene au o utilizare largă. De exemplu, ele sunt înscrise pe plăcile de înmatriculare și au rol de cod ISO 3166-2 împreună cu prefixul "CH-" (ex: CH-SZ pentru cantonul Schwyz).

Evoluție Cele trei cantoane inițiale : 1291 - Uri, Schwyz, Unterwald (separat în două semicantoane: Obwald și Nidwald).

Confederația din 8 : 1335 - Lucerna 1351 - Zürich 1352 - Zug, Glarus 1353 - Berna

Confederația din 13 : 1484 - Fribourg, Solothurn 1501 - Cantonul Basel (separat în Cantonul Basel-Stadt și Cantonul Basel-Landschaft), Schaffhausen 1513 - Appenzell

Republica elvețiană : 1803 - St. Gallen, Aargau, Thurgau, Ticino, Vaud

Elveția : 1815 - Graubünden, Valais, Neuchâtel, Geneva 1979 - Jura

Categorie:Cantoanele Elveției Categorie:Liste Elveția Elveția Categorie:Subdiviziuni ale țărilor din Europa Categorie:Subdiviziunile Elveției