thumb|right|Casă tradițională din Rimetea / Torockó, în Scaunul Secuiesc al Arieșului.
Scaunul Arieșului (în , în ) a fost unul din cele 7 scaune secuiești din evul mediu până în anul 1876. Odată cu reorganizarea administrativă din 1876 și desființarea scaunelor secuiești și săsești, teritoriul Scaunului Arieșului a fost trecut în componența comitatului Turda-Arieș. În prezent localitățile componente ale Scaunului Arieșului fac parte din județele Alba și Cluj.
Istoric
În anul 1250 au fost colonizate multe familii de secui în peste 20 de localități situate la vest de Turda, spre Munții Apuseni, acordându-li-se o serie de avantaje economice si administrative, inclusiv (în jurul anului 1270) crearea unei unități teritorial-administrative separate, numită Aranyosszék (Scaunul Arieșului).
În 1289, regele Laszlo al IV-lea donează secuilor, care s-au remarcat în luptele împotriva cumanilor și tătarilor, domeniul Aranyos (Arieș), care aparținuse de cetatea Turda și care fusese pustiit și astfel a pus bazele Scaunului Arieșului.
La sfârșitul secolului al XIII-lea, în 23 de localități din această zonă se vor stabili secui din Scaunul Kezdi. Se cunoaște faptul că în Evul Mediu, în perioada când a aparținut de regatul medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părți independente: Pământul Săsesc, Pământul Secuiesc și Teritoriul celor șapte comitate. Sașii au primit partea de sud a regiunii, unde au format așa numita „Universitas Saxorum” (Universitatea Săsească) care le-a fost oferită prin edictul regal Andreanum. Secuii au avut majoritar ținuturi autonome în părțile estice (excepție: „Scaunul Secuiesc al Arieșului”). Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea din comitate.
Centrul admistrativ al „Scaunului Secuiesc al Arieșului” a fost localitatea Vințu de Sus. „Scaunul” a fost desființat în anul 1876, cu prilejul reorganizării administrative a Austro-Ungariei. Localitățile respective se găsesc în prezent în județele Alba și Cluj.
Localitățile componente
Numele istoric: Aranyosszék (Scaunul Arieșului) Centrul administrativ al scaunului: Felvinc (Vințu de Sus) Numele maghiar (secolul XIX) Numele românesc Județul actual Observații (numele oficial actual) AlsószentmihálySânmihaiu de JosCluj Incorporat în 1966 la satul Mihai ViteazuAranyosmohácsMăhaci AlbaRedenumit Măhăceni Aranyos-Polyán (Székely-Polyán)Poiana de ArieșClujIncorporat orașului TurdaAranyosrákosVălenii de Arieș Cluj Incorporat în 1966 satului MoldoveneștiBágyonBădeniClujCsákóCicău AlbaCsegezPietroasa ClujDombróDumbrava AlbaFelsőszentmihálySânmihaiu de Sus Cluj Redenumit Mihai ViteazuFelvincVințu de SusAlba Redenumit UnireaHarasztosHărăstaș Cluj Redenumit CălărașiInakfalvaInocAlbaKercsedCârcedea ClujRedenumit StejerișKövendChiend Cluj Redenumit Plăiești MarosörményesOrmeniș AlbaMarosveresmartVeresmartAlbaIncorporat satului UnireaMészkőMischiuClujRedenumit în CheiaSinfalvaȘonfalăuClujRedenumit în perioada interbelică CorneștiSzékelyföldvárFeldioara SecuiascăAlba Redenumit în perioada interbelică Războieni-CetateSzékelyhidasHidiș Cluj Redenumit în perioada interbelică PodeniSzékelykocsárdCucerdea SecuiascăAlba Redenumit în perioada interbelică Lunca MureșuluiTorockóTrascău Alba Redenumit în perioada interbelică RimeteaTorockószentgyörgySângeorgiu Alba Redenumit în perioada interbelică ColțeștiVárfalvaVarfalăuCluj Redenumit în perioada interbelică Moldovenești
Vezi și Comitatele Ungariei Comitatele medievale din Transilvania Scaun (unitate teritorial-administrativă) Scaune săsești Scaune secuiești Șapte Scaune Două Scaune Localități din România cu nume schimbate
Bibliografie Academia Maghiara de Științe - Dicționar cultural maghiar-român, Sfântu Gheorghe, 2013
Arieș Categorie:Istoria Transilvaniei Categorie:Comitate istorice ale Ungariei Categorie:Secui