Barajul Stânca–Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de (este cel mai mare lac de acumulare din România).
Istoric
La construcția barajului Stânca–Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar RSS Moldovenească 11 sate.Ripiceni, cel mai înghesuit sat din România, 9 septembrie 2008, Florentin Florescu, Ziarul Lumina, accesat la 11 august 2013
Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978.Presedintele Ion Iliescu se va intalni cu Vladimir Voronin pe barajul de la Stanca-Costesti, 22 iulie 2003, Adevărul, accesat la 11 august 2013
Rolul rutier Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României. De asemenea, Stânca–Costești este un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.
Note
Vezi și Lacul Stânca–Costești (sit SPA) Relațiile dintre Republica Moldova și România Lista punctelor de trecere a frontierei din România Zona de Operații Est (România)
Legături externe
Serviciul Vamal al Republicii Moldova Serial „Podurile Prutului”: Costești–Botoșani Călătorie prin inima uriașului de beton - Barajul Stânca-Costești , 26 iulie 2010, Constantin Mazilu, Bună Ziua Iași
Stânca–Costești Categorie:Baraje din Republica Moldova Categorie:Monumente istorice din raionul Rîșcani Categorie:Transport rutier în Republica Moldova Categorie:Relații româno-sovietice Categorie:Fondări în 1978 în România