Horia-Roman Patapievici (n. 18 martie 1957, București) este un scriitor, fizician, filosof și eseist român postmodern și contemporan.
Biografie
Tatăl său, Denis Patapievici, s-a mutat de la Cernăuți (acum în Ucraina) în Polonia ocupată, în 1940, după ce Uniunea Sovietică a ocupat Bucovina de Nord. "P.P. Carp si Uniunea Europeana", Evenimentul Zilei, 11 ianuarie 2007
Patapievici este căsătorit din 1981 și are un fiu, născut în 1989.
A fost arestat o zi în timpul revoluției române din 1989. A scris un manifest numit „În preajma ștreangului (istoria unei nopți)” referitor la acea zi, text anexat la ediția din 2006 a volumului Politice, publicat la editura HumanitasÎn preajma ștreangului (istoria unei nopți) - Horia-Roman Patapievici | În Linie Dreaptă.
Educație
A absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, în anul 1982, în 1981, obținând ulterior masteratul cu un studiu despre lasere .
Burse și granturi de cercetare: noiembrie - decembrie 1992: Tempus (European Community), Paris, École Pratique des Hautes Études; decembrie 1994 - iunie 1995: Stipendium zur wissenschaftlichen Aus- und Fortbildung in Deutschland (Deutscher Akademischer Austauschdienst, DAAD), Boppard-Frankfurt am Main, Goethe-Institut; September 1999: Eminescu Trust, Oxford, Oriel College.
Activitate culturală
Patapievici a fost producător TV a două spectacole pentru TVR CulturalInstitutul Cultural Român: "Idei în libertate" (2002-2005) (Premiul Consiliului Național al Audiovizualului, CNA, pentru cea mai bună emisiune culturală a anului 2003; Marele Premiu al Asociației profesioniștilor de televiziune, APTR, 2004) "Înapoi la argument" (2006)
Începând cu anul 2004, Patapievici este director al unei reviste culturale, Idei în dialog, publicat de Academia Cațavencu."A fost lansata revista condusa de H.R. Patapievici", Evenimentul Zilei, 3 octombrie 2004.
În 17 martie 2012, Universitatea de Vest i-a oferit lui H.R.Patapievici distincția de Doctor Honoris CausaProtest împotriva lui Patapievici la Timișoara: “A spus că Eminescu este un cadavru politic” FOTO | adevarul.ro.
Alte titluri: Membru al Uniunii Scriitorilor din România Membru fondator al Grupului de cercetare Fundamentele Modernității Europene Membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises
Activitate publicistică
Debutul său ca un eseist a fost în 1992, în Revista Contrapunct, iar de atunci a avut contribuții diferite, inclusiv editoriale, în Revista 22 (1993-2003), LA & I (2003-2004), Dilema (acum Dilema Veche)(2004-2005), Orizont, Vatra, Secolul 20, ID-ul (din 2005) și Evenimentul Zilei (din 2006) "Noi nume de marca in echipa EVZ", Evenimentul Zilei, 18 septembrie 2006.
Prezența lui Horia-Roman Patapievici în spațiul public românesc de după 1989 a stârnit uimire, curiozitate, admirație – și numeroase polemici. În timp ce pentru unii scrierile lui H.-R. Patapievici au cel mai adesea aerul unor sentințe , pentru alții scrierile lui H.-R. Patapievici au fost și rămân repere ale gândirii democratice romanești, analize percutante și riguroase ale patologiilor comuniste și post-comuniste Felicitari, Horia Patapievici! O clipa sarbatoreasca pentru cultura româna |.
„Elementul insolit care îl caracterizează pe autorul bucureștean este siguranța imperturbabilă pe care o afișează, atunci cînd se avîntă pe domenii intelectuale foarte distincte. Indiferent că e vorba despre chestiuni de filosofie,antropologie, hermeneutică, postmodernism, statut al minorităților, morală socială, anticomunism sau colaboratori ai fostei Securități, vocea lui se aude limpede și ferm în cetate. Este vocea unui om care își asumă foarte responsabil toate opiniile. Iar cuvintele lui țintesc puncte nevralgice ale mentalului contemporan”
Cele mai importante scrieri ale sale sunt: Cerul văzut prin lentila (Premiul pentru eseu al editurii Nemira, 1993; Premiul Uniunii Scriitorilor, 1995), Nemira, 1995, 1996, 1998; Polirom, 2002; Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării, Humanitas, 1995, 1996, 1997, 1998; trad. engl, CEU Press, 2002; Politice, Humanitas, 1996, 1997, 1998; Omul recent (Remarks on the Recentness in Man), Humanitas, București, 2001.
Într-un interviu cu Vlad Mixich,Horia Roman Patapievici: Am vanitatea sa arat ca nu toti romanii sunt netrebnici - Cultura - HotNews.ro Patapievici descrie ca în “Zbor in bătaia săgeții” și “Cerul vazut prin lentilă” țin de fondul lexical ante-89, care era unul de nișă sociologică și nu de spațiu public și a folosit „un soi de limbaj privat” gândit înainte de 89, inventând, pornind de la neologisme, cuvinte ale limbii române care erau plauzibile, fiind inspirat de Călinescu. Mai mult, „Zbor în bătaia săgeții” era o scrisoare adresată partenerului său de invenție lingvistică, Dan Waniek.
Chiar și intr-un studiu despre Dante, Horia-Roman Patapievici reușește să stârnească polemici, cu toate că „Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante?” a fost gîndită, inițial, pentru un auditoriu concret (ca serie de conferințe). Ioana Pârvulescu o consideră . Totuși, cartea este aspru criticată de Laszlo Alexandru:
Carieră
1985 - 1989 – cercetător științific principal (septembrie 1985 - decembrie 1989) la Întreprinderea de Cercetare și Producție Materiale Semiconductoare (I.C.P.M.S.–București) 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994 – asistent universitar la Catedra de fizică a Institutului Politehnic din București 1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996 – Director al centrului de Studii Germane al facultății de filosofie din Universitatea București Din 1998 – editorialist al revistei "22" Din martie 2000 – Membru al colegiului de conducere al CNSAS (Consiliul Național pentru studierea arhivelor Securității) Între anii 2005-2012 a deținut funcția de președinte al Institutului Cultural RomânPatapievici, numit in fruntea ICR pentru inca 4 ani - Ultima ora - HotNews.ro,Institutul Cultural Român.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
În decembrie 1999, Patapievici a fost nominalizat de către Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat pentru a fi membru al CNSAS"Horia Roman Patapievici, pus de țărăniști sa dea piept cu Securitatea", Evenimentul Zilei, 23 decembrie 1999, o instituție care are scopul de a studia dosarele Securității (serviciul secret din România din timpul regimului comunist).
Candidatura lui Patapievici a fost inițial respinsă de către Comisia parlamentară la un vot de opt la șase. În timp ce Patapievici a îndeplinit criteriile legale pentru poziție, candidatura sa a fost respinsă de membrii reprezentativi ai altor partide politice "Colegiul Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității este desemnat după bunul plac al parlamentarilor", Evenimentul Zilei, 30 decembrie 1999. Senatorul Cazimir Ionescu (Partidul Democrat), a cărui acțiune post-revoluționară a fost criticată anterior în una din cărțile lui Patapievici, a avut un rol un rol principal în respingerea candidaturii lui Patapievici, susținând că cererea lui ar putea aduce o atitudine sfidătoare și revanșardă a comitetului."PNTCD merge tot pe mina lui Patapievici", Evenimentul Zilei, 4 ianuarie 2000.
În urma insistentelor Partidului Național Țărănesc, problema candidaturii lui Patapievici a fost redeschisă la sfârșitul lunii ianuarie "Taranistii au impus rediscutarea candidaturii lui Horia Roman Patapievici", Evenimentul Zilei, 26 ianuarie 2000, comisia parlamentară aprobând candidatura sa, în ciuda unei disidențe a Partidul România Mare reprezentat de Dumitru Bălăeț, care l-a acuzat Patapievici de lipsa de patriotism bazându-se pe una din scrierile sale anterioare, cartea sa Politice."PNTCD a reusit, Patapievici intra in arhiva Securitatii", Evenimentul Zilei, 28 ianuarie 2000.
Consiliul a cunoscut unele dificultăți în obținerea unor documente din arhiva Serviciul Român de Informații "Dosarul 'Presa', blocat de SRI" Evenimentul Zilei, 27 septembrie 2001 și din această cauză, Patapievici împreună cu Mircea Dinescu și Andrei Pleșu, au început boicotarea Consiliului în octombrie 2001, în același timp cerând acces deplin la arhiva SRI "Dinescu, Plesu si Patapievici boicoteaza CNSAS", Evenimentul Zilei, 22 octombrie 2001.
Activitatea Consiliului, care a investigat foști colaboratori ai Securității, a atras critici din partea Partidul România Mare (de extremă dreaptă). Daniela Buruiană a susținut că Patapievici, Dinescu și Pleșu ajută serviciile secrete străine care doresc să discrediteze statul român,"Dupa ce a promis ca numele securistilor care au facut politie politica vor fi date in vileag, Mircea Dinescu a pus pe jar Comisia SRI", Evenimentul Zilei, 19 iunie 2002 determinându-i să anunțe că o vor da în judecată."Politics", Evenimentul Zilei, 7 iulie 2002
În septembrie 2002, Consiliul a decis să publice o listă de foști ofițeri de Securitate care au fost implicați în poliție politică. Serviciul Român de Informații inițial s-a opus acestei inițiative,"Intilnire de gradul zero CNSAS-SRI", Evenimentul Zilei, 16 septembrie 2002, dar în urma unei întâlniri între Consiliu și SRI, au ajuns la un acord. Cu toate acestea, Patapievici a argumentat că consiliul este blocat din motive politice."Timofte ar vrea, Onisoru n-are unde", Evenimentul Zilei, 17 septembrie 2002
În luna următoare, Patapievici, împreună cu Pleșu și Dinescu, au încercat să schimbe șeful Consiliului, Gheorghe Onișoru, care, au argumentat ei, este de partea SRI în încercarea de a deschide mai multe fișiere a Securității, dar nu au reușit în asigurarea a șase voturi necesare din unsprezece "Incercare eșuată de schimbare a conducerii CNSAS", Evenimentul Zilei, 31 octombrie 2002,"Fostul director CURS, turnator la Securitate", Evenimentul Zilei, 23 octombrie 2002.
Activitatea Consiliului a continuat lent, cu publicarea primei liste de 33 de ofițeri ai Securității, în octombrie 2003 "Lista celor 33", Evenimentul Zilei, 17 octombrie 2003. Au fost câteva încercări de excludere a trio-ul Patapievici, Pleșu și Dinescu, mai ales din partea Partidului Social-Democrat și Partidului România Mare "A inceput batalia pentru CNSAS", Evenimentul Zilei, 22 ianuarie 2004, dar în cele din urmă aceste partide au cedat în fața presiunii publice și au anulat presiunile.
Înainte de alegerile prezidențiale din 2004, Consiliul a decis că Corneliu Vadim Tudor nu a fost un informator de Securitate, cu o minoritate care s-a opus (Patapievici, Pleșu, Dinescu și Secasiu). Pleșu și Dinescu au demisionat în semn de protest și Patapievici, a anunțat că va face același lucru după alegeri "Dinescu si Plesu au demisionat", Evenimentul Zilei, 8 octombrie 2004.
Institutul Cultural Român
În ianuarie 2005, Traian Băsescu, președintele nou-ales din România, l-a numit pe Patapievici în funcția de șef al Institutul Cultural Român (ICR), înlocuind după o normă de 15 ani pe Augustin Buzura "Horia-Roman Patapievici, la Institutul Cultural Roman", Evenimentul Zilei, 18 ianuarie 2005. Cu toate că, prin statut, această poziție este numită direct de către președintele român, care este președinte de onoare al ICR, unii adversarii politici au criticat metoda de numire, argumentând că procesul se desfășoară fără concurență sau o dezbatere "Pe semne: Cultura in jurul osului", Evenimentul Zilei, 6 februarie 2005.
Patapievici a început o reformă în interiorul Institutului, cu o nouă viziune în care Institutul se va concentra pe facilitarea schimburilor culturale și de mediere culturală, și nu pe producerea de cultura "Razboi cultural: Buzura - Patapievici", Evenimentul Zilei, 14 aprilie 2005.
Ca parte din eforturile sale de reformă, Institutul a decis să suspende șapte din nouă reviste publicate anterior, pe motiv că revistele finanțate din bani de la buget au fost nesustenabile financiar în fața creșterii pierderilor lunare, a scăderii circulației și a creșterii costurilor de publicare, provocând un protest al redacțiilor."Redactia "Cultura" protesteaza fata de desfiintarea revistei", Evenimentul Zilei, 24 martie 2005.