miniatura|Mormântul Maicii Benedicta - Zoe Dumitrescu Bușulenga la Mănăstirea Putna Zoe Dumitrescu-Bușulenga (n. 20 august 1920,Membrii ai CC al PCR București – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) a fost o personalitate a culturii și politicii din România, fiica lui Nicolae Dumitrescu, jurist, și a Mariei Apostol, filolog. A fost activă în perioada 1947-1989 în calitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog și politician membru al Partidului Comunist Român (PCR) din anul 1966, al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1969-1974),13 iunie 1989, 13 iunie 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național, accesat la 19 septembrie 2013 și deputat în Marea Adunare Națională de două ori (1975 - 1980 și 1980 - 1985). A fost, de asemenea, vicepreședintă a Academiei Române și membră a unor importante instituții culturale europene, considerată una dintre cele mai mari eminescologi ale țării. A fost profesor universitar de literatură universală și comparată și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”. Bună cunoscătoare și exegetă a Bibliei, după 1989 a ales să se retragă tot mai des într-o chilie a mănăstirii Văratec, călugărindu-se spre sfârșitul vieții sub numele de „Maica Benedicta”. A fost înmormântată în cimitirul Mănăstirii Putna.
Studii Școala Centrală din București Studii muzicale la Conservatorul „Pro-Arte"Țarălungă, Ecaterina (2011). Enciclopedia identității românești. Personalități. pp.284-285 Cursuri de „formare” la Institutul Pedagogic Maxim Gorki din Moscova (1947-1948) unde a fost președintele studenților români din acest institut. Studii juridice și filologice (anglo-germanistică, istoria artelor) 1970, doctorat cu teza Renașterea - Umanismul - Dialogul artelor
Opera Zoe Dumitrescu Bușulenga, comparatist și critic literar de formație anglo-germană, a manifestat preocupări de interdisciplinaritate și de filozofie a culturii. Este autoarea unor lucrări de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analize stilistice și memorialistică. Își începe cariera traducând din rusă, în 1949, „Poemul pedagogic” al lui Anton Semionovici Makarenko.
Activitate publicistică Zoe Dumitrescu Bușulenga a publicat articole în numeroase reviste de specialitate: Manuscriptum, Revista de istorie și teorie literară, România literară, Secolul 20, Synthesis etc. A fost director al Revistei de istorie și teorie literară și al revistei Synthesis.
Opera literară Studii de istorie a culturii Ion Creangă, București, Ed. pentru Literatură, 1963 Eminescu, București, Ed. Tineretului, col. „Oameni de seama", 1964 Surorile Brontë, 1967 Sofocle și condiția umană, București, Ed. Albatros, col. „Contemporanul nostru", 1974 Eminescu - cultură și creație, București, Ed. Eminescu, 1976 Renașterea, umanismul și destinul artelor, București, Ed. Univers, 1975 Eminescu și romantismul german, București, Ed. Eminescu, 1986 ed. a II-a, București, Ed. Universal Dalsi, 1999) Eminescu. Viață - Creație - Cultură, București, Ed. Eminescu, 1989 Ștefan Luchian, 1993, (în colaborare) Muzică și literatură, (în colaborare cu Iosif Sava), București, Ed. Cartea Românească, 1986 (vol. II, 1987; vol. III, 1994) Alte „pagini engleze”, Ed. Universal Dalsi, București, 2001
Studii de comparatistică Renașterea, umanismul, și dialogul artelor, 1971; ediția a II-a, revăzută și adăugită, 1975 Valori și echivalențe umanistice, excurs critic și comparatist, București, Ed. Eminescu, col. „Sinteze", 1973 Itinerarii prin cultură, (culegere de articole grupate în patru capitole: I. Portrete pentru o istorie a culturii române, II. Literaturi străine, III. Miscellanea, IV. Gânduri de umanist), București, Ed. Eminescu, 1982
Impresii de călătorie Periplu umanistic, 1980, București, Ed. Sport-Turism, 1980 (însemnări eseistice despre Grecia, Italia, Anglia, Suedia, Olanda, Franța)
Memorialistică Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos, Ed. Lumea Credinței, București, 2007
Participare în volume colective Miorița (ediție îngrijită și prefațată de Zoe Dumitrescu Bușulenga), București, Ed. Albatros, 1972 Meșterul Manole (ediție îngrijită și prefațată de Zoe Dumitrescu Bușulenga), București, Ed. Albatros, 1976 Mihai Eminescu - Omagiu (1889-1979), Editura: Filaret, 1979 Istoria literaturii române. Studii (Ed. Academiei Române, 1979, București), ediție coordonată de Zoe Dumitrescu Bușulenga, care a fost și autoarea unor studii din cuprinsul cărții Antologia poeziei românești, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984 Câinii noștri, buletin documentar, Editura Casa Scânteii, București, 1980-1986
Ediții prefațate Volume ale autorilor: Ioan Alexandru, Hans Christian Andersen, Vasile Băncila, Johannes Becher, János Bencsik, Amita Bhose, Elvira Bogdan, Ion Luca Caragiale, Mircea Cărtărescu, Adelbert von Chamisso, Geoffrey Chaucer, Ion Creangă, A.J.Cronin, Rosa del Conte, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Iosif Constantin Drăgan, Charles Drouhet, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Lucreția Filipescu, Antonio Fogazzaro, Johann Wolfgang von Goethe, Nicolae Iorga, Nikos Kazantzakis, Rudyard Kipling, Heinrich von Kleist, George Lăzărescu, Costache Negruzzi, Radu Niculescu, Camil Petrescu, Al. Philippide, Edgar Allan Poe, Armando Palacio Valdes, Sammuel Pepys, Friedrich Schiller, William Shakespeare, Veronica Stanei, Robert Louis Stevenson, I. M. Stefan, Rabindranath Tagore, Elena Teodoreanu, Guyn Thomas, Claude Tillier, Luigi Ugolini, George Uscătescu, Vasile Voiculescu ș.a. Cântarea cântărilor (traducere de Ioan Alexandru) Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine (lucrare coordonată de Ioan Lupu și Cornelia Ștefănescu) Crestomație de literatură română veche (coordonatori: I.C. Chițimia și Stela Toma). Nuvele italiene din Renaștere, Editura pentru Literatura Universala, 1964
In memoriam
Omagiu acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga la 80 de ani; Volum îngrijit de Ileana Mihăilă, Ed. Roza Vânturilor, București, 2001 Să nu pierdem verticala. Interviuri și dialoguri, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2013 Zoe Dumitrescu-Bușulenga în conștiința critică a contemporanilor. Ediție critică filologică de Silviu Mihăilă, Editura ASE, București, 2016 Zoe Dumitrescu‑Bușulenga – Maica Benedicta - Contemporanii mei, portrete, ed. a III-a, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2019 Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec - convorbiri cu Fabian Anton, Ed. Vremea, București, 2018 Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) – Oameni și întâmplări din Varatecul de altădată, Ed. Vremea, București, 2019 Silviu Mihǎilǎ, Zoe Dumitrescu-Bușulenga sau despre „îmblânzirea” literaturii. Ipostaze ale maestrului paideic, prefață de Lăcrămioara Petrescu, Editura Ars Longa, Iași, 2024. (Volum distins cu Premiul de debut pentru criticǎ literarǎ, pe anul 2024, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Alba-Hunedoara)
Cariera profesională 1947 - 1948 - Președinte al Comitetului U.N.S.R. de la Institutul Pedagogic „Maxim Gorki“După 1989, amintindu-și de acest moment, de originea sa socială burgheză și de lupta anticomunistă a familiei sale, Zoe Dumitrescu-Bușulenga povestea: „Am terminat dreptul, am făcut și teza pe care nu am putut‑o susține, pentru că rușii cereau altceva decât ceea ce am făcut eu. Eu mă întemeiam în special pe bibliografie franceză și anglo‑saxonă și atunci am făcut filologia în același timp cu dreptul. Termin filologia anglo‑germană și critica de artă. Am dat licența unui Shakespeare, cu Levițchi, expert în shakespearologie, dar în anul 1947 ne‑am trezit că pierdem tot. Ni s‑au luat casele, pământurile, tata a pierdut și pensia, a trebuit să‑l ascund pentru că fusese subsecretar de stat în Guvernul Maniu din 1929, alt frate era considerat criminal de război, o soră a mamei avusese soțul împușcat de Securitate în munți și așa mai departe… Eu am rămas pur și simplu pe drum. Ce fac cu familia mea? Și atunci, cu altă prietenă a mea, care acum e la Paris, Neli Comorovschi – ea făcuse italiană și engleză –, ne‑am hotărât să apucăm pe un alt drum. Nu aveam altă ieșire; era singura. Se înființase atunci Institutul Maxim Gorki, unde puteai să intri, nu te întreba nimeni nici de origine, nu‑ți cerea nimeni biografia, dimpotrivă, nu trebuia să spui ce studii ai, pentru că alții nu aveau studii”. 1948 - 1949 - Redactor la Editura de Stat Până în 1957, redactor la Editura pentru Literatură și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară ”George Călinescu" 1948 - 1971 - asistent universitar, lector, conferențiar și profesor universitar (din 1971), șef al Catedrei de Literatură Universală și Comparată (din 1975) la Universitatea din București Din 1973, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu” din București Visiting Professor la Universitatea din Amsterdam (1972) Membru corespondent al Academiei Române - 1 martie 1974 Membru titular al Academiei Române - 22 ianuarie 1990 Vicepreședintele Academiei Române (2 februarie 1990 - 18 februarie 1994) Președinte al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române Director al Școlii Române din Roma - (1991-1997) Membră în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1973-1979) Membră a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța Membră a „Academia Europaea din Londra (1993).
Premii și distincții Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (1986, 1989) Premiul Herder (1988) Premiul Adelaide Ristori (1993) Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri, 6 august 1971, p. 634. Ordine al Merito della Repubblica Italiana în grad de Comandor (1978) și în grad de „Grande Ufficiale” (1996) Ordinul bulgar Sf. Metodiu și Chiril (1977) Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii”, de Ziua Națională a României Ordinul național Pentru MeritCancelaria Ordinelor - Cetățeni români și străini decorați cu Ordinul național Pentru Merit, Presidency.ro, accesat 2010-08-18 în grad de Ofițer (2003)
Note
Lectură suplimentară Marcu, George; Ilinca, Rodica. Dicționarul personalităților feminine din România. București: Editura Meronia, 2009 ISBN 9737839552; Ștefănescu, Alex. Istoria literaturii române contemporane: 1941–2000. București: Mașina de scris, 2005 ISBN 973-8491-21-5; Protagoniști ai vieții publice: decembrie 1989 - decembrie 1994. vol. 1. București : „Rompres”, 1994
Legături externe Articole din publicații periodice semnate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – D Programul Efigii, coord. Artur Silvestri: Zoe Dumitrescu-Bușulenga Romania online: Famous Romanians from A to Z: Zoe Dumitrescu Bușulenga Zoe Dumitrescu-Busulenga l-a salvat pe tanarul poet Ioan Alexandru , 13 mai 2006, România liberă Academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga a murit, 5 mai 2006, Amos News Zoe Dumitrescu Busulenga, pe ultimul drum, 8 mai 2006, Evenimentul zilei DE LA ACAD. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA LA MAICA BENEDICTA, fundatiamaicabenedicta.ro
Interviuri O lume fara radacini este o lume fara morala, 27 mai 2008, CrestinOrtodox.ro Un om credincios poate sa faca lumina intr-un loc intunecat, 25 iulie 2012, Radu Comanescu, CrestinOrtodox.ro
Categorie:Nașteri în 1920 Categorie:Nașteri pe 20 august Categorie:Decese în 2006 Categorie:Decese pe 5 mai Categorie:Absolvenți ai Facultății de Litere din București Categorie:Accademia di Romania Categorie:Angliști români Categorie:Autori români Categorie:Călugărițe române