Dora Pavel (numele la naștere: Dora-Lucia Voicu, n. 29 iunie 1946, Sântandrei, județul Hunedoara) este o poetă și prozatoare română contemporană.
Biografie
Este fiica Vioricăi (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Este căsătorită cu filologul și istoricul literar Eugen Pavel. Are o fiică, Laura Pavel-Teutișan, critic și istoric literar. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic (1953-1960), apoi Liceul „Decebal” din Deva (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa ca ghid la Muzeul Unirii din Alba Iulia, profesoară de limba română la Alba Iulia (1975-1976) și Deva (1970-1975), bibliotecară (la Muzeul Județean Deva în perioada 1977-1980 și la Liceul Ady-Șincai din Cluj în perioada 1986-1990), precum și în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj (1980-1985). În 1990 a devenit redactor la Studioul Teritorial de Radio Cluj, fiind realizatoarea emisiunilor literare și de cultivare a limbii române. Debut absolut în revista „Steaua, nr. 23, din 1972, cu poezia Fără Gauguin; debut editorial în volumul colectiv Alpha '84, apărut în 1984 la Editura Dacia.Iată un fragment din cronica de întâmpinare intitulată Paradoxul grămezii, semnată de Laurențiu Ulici, în „România literară”, nr. 7, 14 februarie 1985: „Dora Pavel (Ante scriptum), al cărei nume nu l-am prea întâlnit prin reviste, mi se pare surpriza acestei antologii; o sensibilitate aparte, de tipar sceptic, asociată unei lucidități necruțătoare, scormonind până la ultima semnificație miezul existenței, cu ceva de dialectică sartriană în gândire și în reprezentări, într-o modalitate discursivă de exprimare, incitantă prin fondul de reflecții și expresivă prin adecvare, acestea sunt virtuțile poetei și ale poeziei scrise de ea”. Publică versuri și proză în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Vatra”, „Dilemateca” etc., precum și în diverse antologii din țară și din străinătate; publică, de asemenea, interviuri și eseuri în presa culturală.
Volume publicate Poeme Narațiuni întâmplătoare, Cluj, Ed. Dacia, 1989. Poemul deshumat, Cluj, Ed. Dacia, 1994. Creier intermediar, Oradea, Ed. Cogito, 1997. Muncile lui Don Quijote (antologie), Pitești, Ed. Paralela 45, 2000. Human Alert, București, Casa de Pariuri Literare, 2021.
Povestiri Întoarce-te, Esthera , Cluj, Ed. „Biblioteca Apostrof”, 1999. Animal în alertă, Cluj, Ed. Dacia XXI, 2010.
Romane Agata murind, Cluj, Ed. Dacia, 2003; ed. a II-a, Iași, Ed. Polirom , 2004; ed. a III-a revăzută, Iași, Ed. Polirom , 2014.Spicuiri din Dosarul de presă: „Un flamboaiant roman parabolă, scăldat în recea stranie lumină a unui sexualism nevrotic de factură pictural suprarealistă, este Agata murind, cel dintâi roman al Dorei Pavel. Personaj plonjat într-un neliniștitor univers de coșmar sau coșmar descris de un personaj prăbușit în meandrele subconștientului, această ambiguitate este admirabil întreținută de autoare, care face din sexualismul delirant al Augustei unicul ei factor de unitate și coerență” (Mircea Iorgulescu, Fantasmele romanului, în „22”, 2003, nr. 689, p. 15). „Agata murind e un roman de certă forță epică, un roman captivant, ce se citește cu plăcere. Două îmi par meritele esențiale ale acestuia: investigarea temei feminității în zone până acum, la noi, necercetate romanesc, precum și plăcerea, asociată cu buna știință a construcției narative, de a scrie povești cu oameni” (Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8, p. 16). „Forța de prozator a Dorei Pavel este mare, foarte mare chiar, în descrierea cimitirului și în scenele erotice. Romanul Dorei Pavel e o reușită de zile mari” (Marta Petreu, Când ați citit ultima dată o carte de plăcere?, în „Litere, arte, idei”, 2003, nr. 25, p. 3). „Apariție cu adevărat inedită și inovatoare în proza românească contemporană, Agata murind renunță la o întreagă tradiție canonică autohtonă, pentru a face un salt uriaș, înscriindu-se, atât din punct de vedere stilistic cât și tematic, în grilele de problematizare și receptare ale literaturii occidentale contemporane. Seducția vidului și a absenței, în termenii baudrillardieni, configurează în acest roman un nou tip de sensibilitate, inedită în proza românească, unica, pe care nu ezit să o numesc, finalmente, postmodernă” (Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, în „Steaua”, 2003, nr. 9, p. 28-30). „Agata murind e o suită de întâmplări excepționale sau, mai curând, de pretexte excepționale de a nara. Dora Pavel știe să facă din pulsiunile răvășitoare ale vieții și morții spectacole în penumbră, electrizante și percutante” (Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, în „România literară”, 2003, nr. 43, p. 5). „O surpriză de proporții a fost, în 2003, romanul Dorei Pavel, Agata murind. Romanul este excelent scris” (Simona Sora, Anul literar 2003, în „Dilema veche”, 2004, nr. 2, p. 15). „E o splendidă realizare în arta dificilă a romanului, o splendidă victorie a «provinciei literare românești», (…) o proză «artistă», fluentă, erotică fără un grăunte de vulgaritate, cu o densă și rafinată atmosferă psihologică și umană” (Nicolae Breban, Starea criticii literare, azi, în „România literară”, 2005, nr. 2, p. 3). „Agata murind este un roman psy generos, lizibil până la capăt și deloc tehnic, scris cu eleganță și inteligență, profund în sensul aluvionar, un pariu îndrăzneț, dat fiind amestecul de poetic și sordid, cu frumusețile și chiar seninătatea lui în ciuda morbideții subiectului” (Marius Chivu, Viața ca o dezhumare, în „România literară”, 2005, nr. 7, p. 5). Captivul, Iași, Ed. Polirom , 2006; ed. a II-a revăzută, Iași, Ed. Polirom, 2017. Pudră, Iași, Ed. Polirom , 2010. Do Not Cross, Iași, Ed. Polirom , 2013. Bastian, Iași, Ed. Polirom, 2020. Crush, Iași, Ed. Polirom, 2022. Efectul Caligari, Iași, Ed. Polirom, 2025.
Romane traduse Agata muriendo, traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de Eribe, Madrid, Editorial Crealite, 2013. No pasar (Do Not Cross), traducere în limba spaniolă de Doina Făgădaru, Madrid, Dos Bigotes, 2018. Do Not Cross, traduit du roumain par Laure Hinckel, Paris, Marie Barbier Éditions, 2024.
Interviuri Armele seducției (dialoguri), Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007. Rege și ocnaș (Din culisele scrisului), Cluj, Casa Cărții de Știință, 2008. Gheorghe Grigurcu, O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel, Satu Mare, Ed. Pleiade, 2009.
Antologii (în limbi străine) Young Poets of a New Romania, London & Boston, Forest Books, 1991. Transylvanian Voices. An Anthology of Contemporary Poets of Cluj-Napoca, Iași, The Center for Romanian Studies, 1997. Vid Tystnadens Bord, Stockholm, Symposion, 1998. Poètes roumains contemporains, Ottawa, Écrits des Forges, 2000. Il romanzo rumeno contemporaneo (1989-2010). Teorie e proposte di lettura, a cura di Nicoleta Nesu, edizione italiana di Angela Tarantino, premessa di Luisa Valmarin, Roma, Bagatto Libri, 2010. Fiction 16: Contemporary Romanian Prose, Iași, Ed. Polirom, 2010. 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros, antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, îngrijită de Alina Purcaru, Editura ICR, 2017.
Ediții Biblia de la Blaj (1795), ediție jubiliară, Roma, Tipografia Vaticana, 2000 (colaborare). Școala Ardeleană. Antologie de texte alcătuită și coordonată de Eugen Pavel, vol. I–IV, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, 2018, (colaborare). Școala Ardeleană. Antologie de texte. 1743‒1830. Ediție revăzută și adăugită. Introducere, cronologie, notă asupra ediției, selecție și coordonare: Eugen Pavel, vol. I‒IV, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2024, (colaborare).
Volume colective (coautor) Nicolae Breban 70, coord. Aura Christi, București, Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană, 2004. Cartea cu bunici, coord. Marius Chivu, București, Ed. Humanitas, 2007. Scriitorul și trupul său, coord. Marta Petreu, Cluj, Ed. „Biblioteca Apostrof”, 2007. Starea prozei, coord. Irina Petraș, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2008. Antologia prozei scurte transilvane actuale, vol. 1-2, coord. Ovidiu Pecican, Cluj, Ed. Limes, 2010. Divanul scriitoarei, coord. Mihaela Ursa, Cluj, Ed. Limes, 2010. Cele 4 dimensiuni ale feminității românești, vol. 1, coord. Monica Tatoiu, București, Ed. Neverland, 2010. Angela Marinescu 70, coord. un cristian, Pitești, Ed. Paralela 45, 2011. In the Mood for Love. Antologia prozei erotice feminine din România, îngrijită de Marius Conkan, Ed. Paralela 45, 2019. Un secol de poezie română scrisă de femei, vol. II (1945‒1989). Antologie de Alina Purcaru și Paula Erizanu, Ed. Cartier, 2020.
Afilieri Membră a Uniunii Scriitorilor din România Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Premii Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (2002) Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (2003) Premiul „I. D. Sârbu” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2006) Premiul „Pavel Dan” pentru proză al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007, 2010) Premiul pentru cartea de jurnalism acordat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj (2007) Premiul „Cartea anului - Publicistică” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007) Nominalizată la Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene (2010) Premiul „Ion Agârbiceanu” pentru proză al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2013) Premiul „Perpessicius” pentru ediții critice al Muzeului Național al Literaturii Române (2019) Premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2020) Nominalizată la Premiile „Sofia Nădejde” pentru romanul Bastian (2021)
Referințe critice (on-line) Andrei Simuț, Teatrul crud al existenței, în „Observator cultural”, nr. 102, 15-21 februarie 2007 Irina Turcanu, „Pudra” di Dora Pavel, un thriller metafisico, in „Sul Romanzo”, 10 novembre 2010 Mauro Barindi, «Do Not Cross», eros e ricerca di sé nel nuovo romanza di Dora Pavel, in „Orizzonti culturali italo-romeni / Orizonturi culturale italo-române”, n. 11, novembre 2013 Giovanni Magliocco, L’errance post-mortem d’une identité fragmentée. «Pudrã» de Dora Pavel entre Néo-Gothique et Postmoderne, în „Caietele Echinox”, vol. 35, 2018, p. 366‒398
Note
Bibliografie În volume