Ion Agârbiceanu () a fost un scriitor, ziarist și prozator român, adept al sămănătorismului, parlamentar, academician, canonic și protopop unit al Clujului. A fost tatăl fizicianului Ion I. Agârbiceanu.
Biografie thumb|Casa din Cluj în care a locuit și a lucrat Ion Agârbiceanu între 1924-1963 thumb|Statuia lui Ion Agârbiceanu din Cluj A urmat studiile medii la Gimnaziul din Blaj (1892-1900), iar pe cele superioare la Facultatea de Teologie din Budapesta (1900-1904). Din 1901-1902 a început să colaboreze cu poezii la Tribuna din Sibiu, Gazeta Transilvaniei (Brașov), Familia (Oradea), Cultura creștină (Blaj), precum și cu schițe umoristice la Drapelul (Lugoj), semnate „Potcoavă”, și la Răvașul (Cluj). În anul 1903 a început colaborarea la revista Sămănătorul cu Legendă în versuri. Între anii 1904-1905 a fost subprefect la internatul de băieți din Blaj.
În septembrie 1905 s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității din Budapesta, secția de limbi clasice, română și istorie; audiază frecvent și activează la toate cursurile organizate de Societatea „Petru Maior”. Spre sfârșitul anului, revista Luceafărul îi tipărește primul său volum de schițe și povestiri intitulat De la țară.
În anul 1906, aflând despre vacantarea unei parohii de lângă Abrud, i-a scris prepozitului Ioan Micu Moldovan despre intenția sa de a „aplica”. După numirea sa ca preot paroh în Bucium-Șasa a renunțat la studiile de limbi clasice la Budapesta. A renovat casa parohială din Șasa, s-a mutat cu familia sa acolo, unde i s-a născut primul fiu, Ion I. Agârbiceanu.La Bucium-Șasa, pe urmele lui Ion Agârbiceanu A rămas lângă Abrud din 1906 până în 1910, când a primit o parohie în Orlat, județul Sibiu (1910-1916). În timpul Primului Război Mondial a ajuns în Moldova, de unde a fost evacuat în Rusia, fiind pentru un timp preot militar în corpul voluntarilor ardeleni (1917-1918).
După 1918 a fost director al ziarului „Patria” din Cluj (1919-1927), apoi al ziarului „Tribuna” din Cluj (1938-1940). A deținut mai multe funcții politice în Parlamentul României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922-1926), mai târziu a fost senator și vicepreședinte al Senatului. A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania (1919). A fost preot și protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (din 1931). Pentru activitatea sa literară, ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secțiilor literare-științifice ale Astrei (1925 - 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei „Transilvania”. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiași Academii în 1955 la Secția de științe istorice, știința limbii, literatură și artă. A fost membru în Comitetul de conducere al Societății Scriitorilor; până la moarte a fost și președinte al Sindicatului presei române din Ardeal și Banat (începând cu 1921). A primit premiul național pentru proză în 1927, Ordinul Muncii, pentru merite deosebite „în domeniul creației literare”, în 1954, Ordinul Steaua Republicii clasa I, în 1962, a fost sărbătorit oficial cu ocazia a 80 de ani de viață. La 28 mai 1963 se stinge din viață la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. Necrologul semnat de Academie și de Uniunea Scriitorilor evidențiază bogata și îndelungata sa activitate - peste șase decenii - pe tărâm literar. La mitingul de doliu, ținut la Cluj, la 31 mai, îi omagiază personalitatea Iorgu Iordan, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Mircea Zaciu.
A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj. Mormântul său a fost declarat monument istoric în anul 2012.
Distincții Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa II, pentru litere și opere literare (22 septembrie 1931) Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa I, pentru litere (1 februarie 1943)Decretul regal nr. 246 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri, 10 februarie 1943, pp. 1162–1163. Ordinul Muncii clasa I (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în domeniul creației literare”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 225 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” unor scriitori, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 220. Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I (10 septembrie 1962) „pentru merite literare deosebite, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viață”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 737 din 10 septembrie 1962 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I academicianului Ion Agîrbiceanu, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XI, nr. 19, 29 septembrie 1962, p. 174.
Opera literară Volume publicate
De la țară, Budapesta,1905 În clasa cultă, Vălenii de Munte, 1909 Două iubiri , Vălenii de Munte, 1909 În întuneric, București 1910 Arhanghelii. Roman din viața românilor ardeleni, Sibiu, 1914 (apărut în foileton în 1913 în revista „Luceafărul”) Luncușoara în Păresemi, București, 1920 Popa Man. Povestire după o legendă, București, 1920 Ceasuri de seară, București, 1921 Trăsurica verde, București, 1921 Chipuri de ceară, București, 1921 Spaima, Craiova, 1922 Dezamăgire, București, 1924 Legea trupului. Povestea unei vieți, București, 1926 Legea minții. Povestea altei vieți, București, 1927 Stana, Cluj, 1929 Biruința, București, 1930 Dolor. Zbuciumul lui Ilarie Bogdan, Craiova, 1930 Răbojul lui Sfântu Petru, București, 1934 Sectarii, București, 1938 Licean...odinioară, București, 1939 Amintirile, București, 1940 Jandarmul. O mare dramă în Maramureș, București, 1941 Domnișoara Ana, București, 1942 În pragul vieții, București, 1942 Vremuri și oameni. Lumea nouă, București, 1943 Vâltoarea, Sibiu, 1944 Din copilărie. Chipuri și povestiri, București, 1956 Din munți și din câmpii, București, 1957 File din cartea naturii, București, 1959 Faraonii, București, 1961 Strigoiul, București, 1968 (postum) Din pragul marei treceri, Cluj, 1978 (postum) Fața de lumină a creștinismului, Cluj-Napoca, Eikon, 2006. Intâiul Drum Nepoata lui moș Mitruț Opere, studiu introductiv de Mircea Zaciu, vol. I-XVIII, București, 1962-2002
Opere traduse
Due amore. /Prozǎ/. Prima versione dal romeno di Nella Collini. Prefazione di Augusto Garsia. Perugia; Venezia: La Nuova Italia. /1929./. 131p. - Două iubiri. Stana. Traduzione di Vera Mollajolli. Introduzione di Leonardo Kociemski. Lanciano, G. Carabla, editore, 1931. Villi, 163p. /Scrittori italiani e stranieri; University of Pennsylvania/. Gyermekvilág. Forditotta Fodor Sándor. /Ilustr./. Felicia Avram. Bukarest: Ifj. Kiadó, 1963. 90p. (Napsugár könyvek). Fefeleaga und die Mähre Geschichten aus d. siebenbürgischen Erzgebirge. Ins Dt. übertr. von Harald Krasser. Bukarest: Literaturverl, 1965. 211p. (Die kleine Bücherei). Dura Lex. Elbeszélések. /Proză/. Vál., előszó Mircea Zaciu. Ford. Magda Telegdi és Veress Zoltán. Kolozsvár-Napoca: Dacia, 1979. 390p. Dura Lex. Erzählungen. /Proză/. Aus dem rumänischen übersetzt Georg Aescht. Cluj-Napoca: Dacia, 1980. 168p. Arkangyalok. Regény. Ford. Szilágyi András. A fedőlapot Sipos László. Cluj-Napoca: Dacia, 1989. 359p. Stories. /Proză/.Trad. Fred Nǎbǎdan. Cluj-Napoca: Limes, 2005. 306p.- Nuvele. L'indovino e altri racconti. /Proză/. Ed. a cura di Adriana Senatore. Bari: Cacucci Editore, 2007. 200p. 4. Das Weib und der Gaul. Übertragen von Ernst Wallner. În: ACKER, Ewiger. Rumänische Novellen. 1942, p.53-70. Fefeleaga. Traduit du roumain par Edmon Bernard. În: Nouvelles roumaines. 1947, p. 167-182. Fefeleaga. /Proză/. Trad. Lieselotte Losano. În: Der Tod der Möve. 1963, p. 115-124. Fefeleaga. În: Introduction to Romanian Literature. Edited by Jacob Steinberg. 1966, p.195-201. The Little Candele = Luminița. In English by Fred Nădăban and John W. Rathbun. În: ZACIU, Mircea. With circular ticket = Cu bilet circular. Romanian short stories. 1983, p. 108-121. Fefeleaga. /Proză/. Trad. Lieselotte Losano. În: BEHRING, Eva. Die tanzende Katze. 1985, p.48-56. Vironica. /Proză/. Trad. Ruth Herrfurth. În: BEHRING, Eva. Die tanzende Katze. 1985, p.57-66. /Din „Nuvela română contemporană"/. Fefeleaga. /Proză/. Trad. Frédéric Escudier. În: Éloge du village roumain et autres textes. 1990, p.180-189. Fefeleaga. /Proză/. Trad. Max Richter. În: RICHTER, Max. Blütenlese rumänischer Novellen, Skizzen und Erzählungen. /S.a/, p.157-168.
Note
Bibliografie Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, Editura Minerva, 1972 Mircea Zaciu, Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu (mărturii, comentarii, arhivă), Cluj, Editura Dacia, 1982 Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu. Biobliografie, București, Editura Enciclopedică, 1974 Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995 Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, A-B, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004 Ion Agârbiceanu. Viața și opera (i) Ion Agârbiceanu. Viața și opera (ii) Gheorghe Perian, Scriitori care au fost, Cluj-Napoca, Editura Dacia XXI, 2011 Lectură suplimentară Almanahul scriitorilor dela noi, Orăștie, Ed. „ Librăriei Naționale” Sebastian Bornemisa, 1911, pp. 9-17.
Vezi și Lista membrilor Academiei Române
Imagini
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A Colecții digitalizate disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU Iași
Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Nașteri pe 12 septembrie Categorie:Decese în 1963 Categorie:Decese pe 28 mai Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Decorați cu Ordinul Steaua RSR Categorie:Editori de ziare români Categorie:Frontul Renașterii Naționale Categorie:Învățători și profesori români Categorie:Jurnaliști români Categorie:Creștini ortodocși români Categorie:Preoți greco-catolici români Categorie:Protopopi români Categorie:Prozatori români Categorie:Români greco-catolici Categorie:Semănătorism Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Teologi români Categorie:Voluntari români în Primul Război Mondial Categorie:Oameni din județul Alba Categorie:Convertiri la catolicism de la ortodoxie răsăriteană Categorie:Decese în Cluj Categorie:Înmormântări în Cimitirul Hajongard