Constantin D. Bușilă (n. 4 mai 1877, Galați d. 3 februarie 1950, închisoarea Aiud) a fost un inginer și om politic român, Ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor în Guvernul Ion Antonescu, fondatorul Institutului Român de Energie.

Biografie Tatăl său, Dimitrie Bușilă a fost căpitan în Armata Română. A căzut pe câmpul de luptă la 31.08.1877, în Războiul pentru Independență, în bătălia de la Grivița, pe când fiul său avea aproape 4 luni și pe care nu a reușit să-l vadă niciodată.Grivița, Familia, Anul XXIV, 1888, nr. 28, 10/22 iulie, p. 320.

Constantin urmează cursurile Liceului “Principatele Unite” din Iași, după care se înscrie la Școala Națională de Poduri și Șosele din București. Aici termină studiile în 1900 ca șef de promoție după care pleacă la Liège în Belgia, pentru un an, unde își susține teza de doctorat în domeniul electrotehnic.

Cariera profesională

La întoarcerea în țară este angajat de Anghel Saligny pentru a participa la proiectarea și construcția Portului Constanța. Aici Constantin Bușilă se ocupă de proiectarea centralei electrice antrenată de un motor Diesel de 1600 CP și care se termină de construit în 1904, când este numit aici director până în anul 1909. De aici se transfer la Societate de Tramvaie din București ca director adjunct.

Când Anghel Saligny devine Ministru al Lucrărilor Publice între anii 1918-1919, Constantin Bușilă este numit în funcția de Secretar General.

În 1919 participă, ca membru fondator, la înființarea celei mai mari societăți petroliere, Creditul Minier, care urmărea apărarea intereselor românești de exploatarea zăcămintelor naturale concesionate unor companii străine. Participă la electrificarea căilor ferate începând în 1912 cu linia Arad-Pancova care a fost inaugurată in 1913 și continuând cu linia ferată de pe Valea Prahovei. A combătut cu vehemență proiectul de concesionare a atelierelor CFR.Protestul societății politechnice contra cedării atelierelor C.F.R., Românul, Anul IX, 1920, nr. 265, 10 decembrie, p. 2. În anul 1923 este cooptat în Comitetul Tehnic Special înființat pe lângă Direcția generală a construcțiilor de cale ferată din cadrul Ministerului comunicațiilor, cu rol de a examina toate aspectele tehnice ce țineau de construcția de căi ferate - stabilirea traseelor optime, realizarea proiectelor, realizarea licitațiilor etc. Înființarea unui comitet technic la direcția cfr, Gazeta Transilvaniei, Anul LXXXVI, 1923, nr.124, 14 iunie, p. 3. Una dintre probleme importante pe care le avea în vedere inginerul Bușilă o reprezenta și electrificarea căilor ferate. Asupra electrificării căilor ferate - I. Aprihăneanu, Natura, Anul XIII, 1924, nr. 10, octombrie, p. 29. De asemenea, în perioada următoare este cooptat (alături de alți specialiști de renume) în Consiliul superior al energiei din cadrul Ministerului Industriei și ComerțuluiDecret regal nr. 3.553 din 18 octomvrie 1924, Monitorul Oficial nr. 232 din 22 octomvrie 1924, p. 11641. și în Consiliul tehnic superior al Ministerului Lucrărilor Publice.Decizia nr. 23.648 din 30 decemvrie 1924, Monitorul Oficial nr. 9 din 14 ianuarie 1925, p. 324. Decizia nr. 21.494 din 23 decemvrie 1926, Monitorul Oficial nr. 290 din 30 decemvrie 1926, p. 19684.

thumb|250 px|left|Inginerul Constantin Bușilă, Ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor, alături de Regele Mihai I, cu ocazia Expoziției româno-germane de autostrăzi și căi navigabile, 15 aprilie - 15 iunie 1943.

În anul 1924 pe Constantin Bușilă îl aflăm la Uzinele Reșița, administrator delegat.Decizia ministerială nr. 30.937 din 30 iunie 1923, Monitorul Oficial nr. 60 din 18 martie 1924, p. 3052. O vizită la Reșița. Pe mâna cui se află avuția țării - Ioan Istrate, România Întregită, Anul I, 1925, no. 4, 15 martie, p. 7.

De asemenea, îl găsim la Societatea "Electrica"ELECTRICA - Procesul verbal al ședinței adunării generale din 10 iunie 1924, Monitorul Oficial nr. 132 din 21 iunie 1924, p. 6866., din această poziție făcând parte din "Comitetul Onorific al celei de A VI-a Conferință Internațională de Chimie Pură și Aplicată" - 15 iunie 1925.A șasea Conferință Internațională a Chimiei Pure și Aplicate, Natura, Anul XIV, 1925, nr. 5, mai (supliment), p. 46.

thumb|200 px|right|Schiță-portret Constantin Bușilă, cu ocazia procesului Guvernului Antonescu, 1946 - autoare Eva Munteanu.

În anul 1926 contribuie la înființarea [Institutului Român de Energie] (IRE) care activează și azi sub numele de Institutul Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie - IRE . În cadrul Institutului fondează Buletinul Institutului Român de Energie, în care publică inventatorul craiovean al pilelor K, Nicolae Vasilescu Karpen. În același an este cooptat în consiliul de administrație al Societății "Astra" - Prima fabrică română de vagoane și motoare.ASTRA - Procesul verbal al adunării generale ordinare din 3 iunie 1926, Monitorul Oficial nr. 139 din 24 iunie 1926, p. 9317.

În 1927 participă la înființarea Comitetului Electrotehnic Român și face parte din primul birou de conducere, în calitate de vicepreședinte.

Între anii 1935-1944, Constantin Bușilă devine președintele Societății PolitehniceO aniversare, Natura : Revistă științifică de popularizare, 30, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1941, p. 463., înființată de Teodor Dragu în 1881, poziție din care se implică mai mult în adoptarea mai multor legi legate de apărarea titlului de inginer.

La întoarcerea la București, după construcția centralei de la Constanța, începe activitatea didactică la Școala Națională de Poduri și Șosele la Catedra de organe de mașini și tehnologie mecanicăMonitorul Oficial, 107, nr. 16, 19 ianuarie 1939, p. 244., ulterior ca prorector în cadrul Școlii Politehnice și apoi ca Decan al Facultății de Electromecanică până în 1940.

A făcut parte (1924...) din Societatea Anonimă "NATURA" pentru răspândirea științei și industria aparatelor științifice. De asemenea, a făcut parte din Comitetul editorial al periodicului Societatea de mâine (1926...).Revistele economice, Societatea de mâine, Anul IV, 1927, nr. 4, ianuarie 30, p. 46. thumb|350px|right|Vila „Constantin Bușilă” din Sinaia În perioada 1941-1943, la insistențele lui Ion Antonescu, devine Ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor. Una dintre problemele avute în vedere în acea perioadă pentru îmbunătățirea sistemelor de transport, o constituie amenajarea Dunării.Dunărea, artera Europei Centrale, Revista economică, Anul XLIII, 1941, nr. 43-44, noiembrie 1, Sibiu, p. 264. "Expoziția româno-germană de autostrăzi și căi navigabile"Expoziția româno-germană de autostrăzi și căi navigabile, Cele Trei Crișuri, Anul XXIV, 1943, nr. 5-6, mai - iunie, pp. 105-109. organizată la București în Palatul Muzeului Național, în perioada 15 aprilie - 15 iunie 1943, a reprezentat ocazia de a arăta stadiul dezvoltării mijloacelor de comunicație pe apă și terestre în perioada anilor de ocupație germană.

În vara anului 1945 este arestatȘtirile săptămânii. Arestări de foști miniștri, Unirea poporului, Anul XXVII, 1945, nr. 22, 3 iunie, p. 4., alături de demnitari politici, iar în 6 mai 1946 este judecatȘtirile săptămânii. Marele proces, Unirea poporului, Anul XXVIII, 1946, nr. 20, 19 mai, p. 4. Antoneștii condamnați la moarte. Încă 11 acuzați au primit aceeași pedeapsă, Scânteia, 16, nr. 527, 19 mai 1946, p. 1. și condamnat la închisoareȘtirile săptămânii. Sentința în procesul criminalilor de răsboi, Unirea poporului, Anul XXVIII, 1946, nr. 22, 2 iunie, p. 4..

În urma unei complicații pricinuite de un adenom la prostată (insuficient tratat și neoperat în perioada detenției la Văcărești), subnutrit, a murit de o criză de ureeMemoria învățământului românesc. Inginerul Constantin Bușilă. Tutu Georgescu. Revista Memoria, nr. 3/2018. la 3 februarie 1950 în închisoarea Aiud.

Vila Constantin Bușilă În Sinaia, pe str. Mănăstirii nr.13, se află Vila „Constantin Bușilă”Casa cu farfurii din Sinaia, Petruș Lungu, 8 ianuarie 2015., cunoscută și sub titulatura de „Casa cu farfurii” datorită farfuriilor ceramice multicolore ce decorează brâul de la baza acoperișului și de la baza din piatră a balcoanelor din lemn. Vila a fost realizată în anii 1928-1930, fiind opera arhitectului Duiliu Marcu.

Vila este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul PrahovaLista monumentelor istorice 2015 - Județul Prahova, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.113 bis, 15.02.2016, p. 2194, poziția 788, la adresa Strada Mănăstirii nr.13, Sinaia, având .

Decorații Medalia Meritul comercial și industrial, Decret 1.546 din 3.04.1914, Monitorul Oficial nr.10 din 15(28) aprilie 1914, p. 523; Membru al Ordinului "Coroana României", Decret 3.103 din 14.07.1926, Monitorul Oficial nr.180 din 14 august 1926, p. 12185. Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” (13 octombrie 1941)Decretul Regal nr. 2.854 din 13 octombrie 1941 pentru acordări de semn onorific „Răsplata Muncii”, pentru 25 ani în serviciul Statului, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 305 din 24 decembrie 1941, partea I-a, p. 8.019. 20px Ordinul „Coroana României” în gradul de Mare Cruce (7 noiembrie 1941)Decretul Regal nr. 3.064 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.996.

Materiale publicate

Urmare activității sale științifice și politice, Constantin Bușilă a întocmit peste 55 de lucrări - articole, cuvântări, discursuri parlamentare etc.

Organe de mașini, vol. 1, 2, Editura Politehnicei, București, 1940-1941, 578 p./221 pl.;

Electrificarea drumurilor de fer, București, 1935, 37 p.; Electrificarea drumurilor de fier, Natura, Anul XXIII, 1934, nr. 10, 15 decembrie, pp. 1-4; Industria pentru apărarea națională, Finanțe și Industrie, Revistă săptămânală de studii și actualități economice, anul II, nr.33Industria pentru apărarea națională - Eugen Munteanu, Viața Ardealului, Anul I, 1934, nr. 9, 3 septembrie, pp. 17-21; Învățământul tecnic superior, Publicațiunile Ministerului Lucrărilor Publice, București, 1919, 181 p.; Problema energiei în România: note cu privire la stabilirea unei politici a izvoarelor de energie. Comunicare făcută la al 2-lea Congres al Inginerilor din România, Buletinul AGIR, 1922, anul IV, nr. 10, Timișoara, 41 p.; La Conférence Mondiale de l’Énergie: compte-rendu de la session spéciale de Bâle, Annales des mines de Roumanie, IX-e année, 1926, nr. 12, 47 p.; Cuvântare rostită cu ocazia Serbării de aniversare a 75 de ani de învățământ technic în România, 50 de ani de la reorganizarea Școalei de Poduri și Șosele și 10 ani de la înființarea Școalei Politechnice , Școala Politechnică Regele Carol II București - Anual pentru anul școlar 1931-1932, 1933, pp. 21-22; Cu privire la situația economică, Discurs ținut în ședința Adunării Deputaților din 2 decembrie 1931, cu ocazia discuției răspunsului la Mesajul Tronului, 92 p.; Învățământul technic superior, Cuvântări rostite în ședințele Adunării Deputaților din 28 martie și 12 aprilie 1932, cu ocazia discuției la Legea învățământului universitar, 51 p.; Problema drumurilor, Cuvântare rostită în ședința Adunării Deputaților din 9 februarie 1932, cu ocazia discuției la Legea drumurilor, 60 p.; Politica economică, Interpelare dezvoltată în ședința Adunării Deputaților din 26 martie 1932, București, 133 p.; Cu privire la situația economică: discurs ținut în ședința Adunării Deputaților dela 2 decemvrie 1931, cu ocazia discuțiunei răspunsului la Mesajul Tronului, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 66 p.; Învățământul profesional al meseriilor, 1935, București, 42 p.; Electrificarea drumurilor de fer, 1935, București, 37 p.; Institutul Român de Energie - Zece ani de existență: 1926-1936, București, 1936, 51 p; Electrificarea rurală, București, 1937, 60 p.; Organizarea inginerilor, București, 1938, 39 p.; Formarea inginerilor, București, 1938, 51 p.;