Ağdam este un oraș-fantomă din sud-vestul Azerbaidjanului și capitala raionului Ağdam. În iulie 1993, după lupte intense, Ağdam a fost capturat de forțele Republicii Nagorno-Karabah în timpul ofensivei de vară din 1993. Pe măsură ce orașul a decăzut, întreaga lui populație a fost nevoită să se mute în est. Majoritatea au fost uciși de soldați armeni. Imediat după sfârșitul luptelor, forțele armene au decis să distrugă o mare parte din Ağdam, pentru a preveni recapturarea lui de către Azerbaidjan.Nicolas Holding, "Armenia with Nagorno Karabagh - Bradt Travel Guide", 2003, pag. 200. Mai multe avarii s-au produs în deceniile următoare, când orașul părăsit a fost devalizat pentru materiale de construcție. În prezent, Ağdam este un oraș-fantomă.Города-призраки. Агдам – жертва мести, памятник глупости. Moscheea din Ağdam este, de asemenea, în condiții proaste.Отчет о велосипедном походе по Армении и Нагорному Карабаху 2007
Etimologie Numele orașului este de origine azeră și înseamnă „casă albă” (ağ = „alb”; dam = „casă”, „mansardă”).
O altă posibilitate ar fi ca numele să fie derivat din glosarul turcic antic, însemnând „cetate mică”. În trecutul îndepărtat, triburile vorbitoare de limbi turcice construiau mici cetăți pentru a se proteja.
Istorie
Ağdam a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea și a obținut statutul de oraș în 1828. Situat la 26 de kilometri de Hankandi, înainte de războiul din Nagorno-Karabah, o gară și câteva fabrici de unt și de vin funcționau în oraș.
Războiul din Nagorno-Karabah
Ağdam a fost locul desfășurării unor lupte crâncene în timpul Războiului din Nagorno-Karabah. Conform jurnalistului Robert Parsons, Ağdam a fost folosit de Azerbaidjan ca bază de atac împotriva armenilor din Nagorno-Karabah. Totuși, Grupul din Minsk a menționat că capturarea Ağdamului nu poate fi justificată ca tactică de autoapărare, fiindcă orașul nu reprezenta o amenințare militară serioasă pentru regiunea Nagorno-Karabah. În perioada ocupării Ağdamului, forțele armene au luat ostatici, au produs incendii și au evacuat forțat civilii.Human Rights Watch. Azerbaijan: Seven years of conflict in Nagorno-Karabakh. p.19 Populația supraviețuitoare a migrat spre est.
Orașul încă este folosit ca zonă tampon de către Forțele Armate ale Armeniei, ceea ce înseamnă că Ağdamul rămâne nelocuit și în decădere și că nu se poate face turism în zonă.
Perioada de după război Orașul a avut o populație de aproape 40 000 de oameni,Azerbaijani cities dar astăzi este un oraș-fantomă. Toate casele au fost distruse.Armenians occupied Agdam cities listed among the ghosts
Una din puținele clădiri care au rămas intacte din punct de vedere structural este Moscheea din Ağdam, care este folosită ca grajd de către armeni, ducând la critici de la comunitățile turcă și azeră, care i-au comunicat Papei Benedict al XVI-lea nemulțumirea față de situația din prezent a moscheii.
Sport În ciuda invaziei, orașul este reprezentat de o echipă de fotbal profesionist, FK Qarabağ, care joacă în Liga I a Azerbaidjanului.Adil Nadirov: «Bizi az qala döyüb öldürəcəkdilər"
Stadionul İmarət, care a fost singurul stadion din Ağdam, a fost, de asemenea, bombardat de forțele militare armene în timpul Războiului din Nagorno-Karabah.Vaxt olmayan yer Ermənilərin xarabaya çevirdiyi Ağdamın «İmarət» stadionu “Caqa” ikinci dəfə lotereyada uddu
Prersonalități marcante Allahverdi Bağırov, Erou Național al Azerbaidjanului Asif Məhərrəmov, Erou Național al Azerbaidjanului
Vezi și Azerbaidjan Nagorno-Karabah Lista orașelor din Azerbaidjan
Referințe
Legături externe Fleeing from Aghdam – Poem al unui refugiat World Gazetteer: Azerbaijan – World-Gazetteer.com "Abandoned War-Torn City of Agdam, Azerbaijan"
Categorie:Orașe-fantomă din Azerbaidjan