Brody (în , , în , în ) este orașul raional de reședință al raionului Brody din regiunea Liov, în vestul Ucrainei. Din punct de vedere istoric se află în Țara Roșie din estul Poloniei Mici, aproape de granița cu Volânia. Un oraș nobiliar privat fondat în 1584, asociat cu cele mai distinse familii de magnați polonezi.
Geografie Poziție Din punct de vedere fiziogeografic, orașul este situat în provincia Podișul Polonez, subprovincie a , în partea estică a macroregiunii Văii Pobuża, pe Câmpia Krzemieniecko-Dubnowska, cunoscută și sub numele de Câmpia Brodzka. Micul râu (afluent pe dreapta al ) curge prin partea de sud a orașului, iar râul Suhovilka vărsându-se în el în limitele orașului. O trăsătură caracteristică a terenului este numărul mare de dealuri nisipoase și dune, majoritatea fiind acoperite de păduri.
Climă Clima este temperat-continentală și relativ umedă: ierni blânde cu dezghețuri, primăveri umede, veri calde și toamne calde și uscate. Precipitațiile medii anuale sunt de 742 mm. Temperatura medie în luna cea mai rece este de 4,3 °C, iar în luna cea mai caldă este de 18,7 °C. Vânturile predominante sunt din vest și sud-vest.
Părți ale orașului Orașul este împărțit istoric în 4 districte (pol. dzielnica), care includ următoarele complexe rezidențiale (pol. osiedle):
În cartierul Miasto: Stare Miasto Nowe Miasto Ostrów
În Stare Brody: Zastawki Czerwone Koszary Szwaby
În Folwarki Wielkie: Koszary „Na Jurydyce”
Folwarki Małe
În perioada 20 octombrie 1933 - 1 aprilie 1937, comuna rurală Smólno împreună cu satul Smólno și împrejurimile sale au format al cincilea district al orașului BrodyDziennik Ustaw (Monitorul Oficial al Republicii Polone) Dz. U. z 1933 r. Nr 81, poz. 591Dziennik Ustaw (Monitorul Oficial al Republicii Polone) Dz. U. z 1937 r. Nr 24, poz. 153Tarnopolski Dziennik Wojewódzki. 1937, nr 10, poz.65.
Nume Orașul își datorează numele mlaștinilor și vadurilor (în poloneză: singular bród, plural brody) din jur, care au existat aici cel puțin din vremea tribului lendian slav vest-slav. Râurile Bołdurka și Suchowólka curg prin Brody, adesea secându-se și uneori inundându-se, mai ales în timpul ploilor abundenteBrody // Numele orașului tău: Originea numelor orașelor și localităților din sud-estul Poloniei. / J. M. Krugliak. Naukova dumka, ed (1978) p. 20.. Fondat în secolul al XVI-lea, la nord de satul Brody, orașul se numea inițial Lubicz. Acest nume provine de la stema familiei Żółkiewscy, fondatorii orașului, dar până în prima jumătate a secolului al XVII-lea, termenul Brody era deja folosit, iar satul din apropiere (acum parte a orașului) a fost redenumit Stare Brody.
Cunoscut și colocvial ca: "Amsterdamul polonez pentru evrei", "capitala poloneză a evreilor"Antoni Schneider. Encyklopedya do Krajoznawstwa Galicyi. Vol. 1. Lwów: Drukarnia Zakładu Narodowego im. Ossolińskich, 1871, p. 42..
Simboluri ale orașului Stemă Actul de fondare a orașului nu conținea nicio informație despre stema orașului, așa cum era tipic documentelor referitoare la orașele din Voievodatul Ruskie din acea perioadă. Cu toate acestea, proprietarul a stabilit stema familiei sale ca stemă a orașului, în conformitate cu numele orașului la acea vreme - Lubicz. Schimbarea numelui orașului a creat un precedent pentru viitor. Până la sfârșitul secolului al XX-lea, stema familiei proprietarului a fost folosită ca simbol al orașului. În epoca Żółkiewscy, era stema „Lubicz”; sub familia Koniecpolscy, era stema „Pobóg”; sub familia Sobiescy, era stema „Janina”; iar sub familia Potoccy, era stema „Pilawa”. Pe 6 martie 1997, Consiliul Local Brody a adoptat o nouă stemă. Pe un câmp albastru, o floare de crin argintiu este încadrată de un contur auriu al fortificațiilor, într-o formă similară cu originalul din secolul al XVII-lea. Numele orașului și apa sunt simbolizate de o imagine heraldică a unui nufăr. Crinul este, de asemenea, un simbol al purității și prosperității, ceea ce face referire la dezvoltarea orașului în timpul familiei Koniecpolscy. Astăzi, singura imagine a vechii steme municipale din Brody este abia vizibilă pe cartușul frontonului proiecției centrale a clădirii gimnaziului. În plus, „Societatea Prietenilor din Brody” (pol. Towarzystwo Przyjaciół Brodów) din Wisła folosește încă stema municipală Pilawa pe sigiliul său.
Drapel Drapelul, în conformitate cu principiile heraldicii, se bazează pe stemă. Pe pânza albastră sunt cinci crini argintii, patru în colțuri și al cincilea în centru, înconjurați de conturul auriu al fortificațiilor.
Sigiliul Cea mai veche sigiliu păstrat al primăriei din Brody datează din 1677, din vremea lui Stanisław Koniecpolski, voievod al Podoliei și starost al DolineiArchiwum Państwowe we Lwowie, pl. Bernardyński 3a Lvov, zesp. 52, inw. 2, j.a. 548, k. 207. Stema Potoccy apare pe sigiliile orașului încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Un istoric polonez de origine armeană, dominicanul Sadok Wincenty Fereriusz Barącz, menționează un sigiliu al orașului din 1720, care conținea stema Pilawa cu o coroană și o legendă prescurtată: „Sigiliul consilierilor orașului Brody” (lat. Sigillum Consu. Civitat. Brody). Din 1779 până în 1880, sigiliul orașului Brody purta o inscripție în latină, tradusă ca „Magistratul Orașului Liber Brody” (lat. Magistratus Liberae Civitatis Brody). În timpul ocupației germane a Poloniei din 1941–1944, sigiliul ocupanților din oraș nu conținea niciun simbol și doar în centrul unui cerc cu diametrul de 33 mm, pe orizontală, pe 6 linii, exista o inscripție: „GENERAL/GOUVERNEMENT/STADT/BRODY/МИСТО/БРОДЫ”.
Istoric Prima mențiune scrisă a satului Brody datează din 1441. Până în 1584, a fost un sat în Regatul Poloniei, în provincia Polonia Mică, în Voievodatul Ruskie, în Țara Lvovului, mai târziu în Uniunea Polono-Lituanian și i s-au acordat drepturi de oraș în 1584. Până în 1772, localitatea era situată la granița dintre Voievodatul Ruskie și Voievodatul Volîniei, iar între 1772 și 1795 la granița dintre Galiția și Lodomeria și Voievodatul Volîniei. După Prima Împărțire a Poloniei (1772), a devenit parte a Imperiului Austriac, iar din 1866, parte a Imperiului Austro-Ungar, parte a Ținutului Coroanei Galiției și Lodomeriei (cu o pauză în perioada 27 mai 1809 - 14 octombrie 1809, când orașul a fost eliberat în timpul războiului polono-austro, dar în baza tratatului de pace de la Schönbrunn nu a fost încorporat în Ducatul Varșoviei). Până în 1918, a fost un oraș la granița dintre Galiția, Lodomeria și Guvernoratul Volînia. Din 1919 până în 1945, a fost din nou în Polonia, în Voievodatul Tarnopol, lângă granița cu Voievodatul Volîniei.
În Coroana Regatului Poloniei Proprietari Prima mențiune scrisă a satului Brody datează din 1441, când Władysław Jagiellończyk, regele Poloniei și Ungariei, i-a acordat lui Jan de Sienno din stema Dębno, castelul Olesko împreună cu câteva mile de pământ, inclusiv satul Brody. Următorul proprietar al moșiei a fost Piotr Sieniński din Sienno, subcamerar al ținutului Przemyśl și staroste de Sandomierz. Acesta a avut două fiice: Anna, căsătorită cu Fryderyk Herbut, castelan de Biecz, și Jadwiga, care s-a căsătorit cu Marcin Kamieniecki, voievod al Podoliei. Prin împărțirea proprietății în 1511, surorile au primit fiecare jumătate din castel și jumătate din orașul Olesko cu diverse sate. Brody a revenit Jadwigei Kamieniecka. Fiii Jadwigei: Jan, Wojciech și Stanisław și-au împărțit proprietățile între ei în 1578, astfel încât primii doi au primit jumătate din castel și jumătate orașul Olesko, satul Brody și alte moșii. Lui Stanisław i-a revenit complexul de moșii (pol. klucz) numit Zazłośce. Jan și Stanisław Kamienieccy au ipotecat imediat satele Brody, Wolica, Piaski, Smolno, Berlin, Łahodów și Detkowce și le-au vândut în 1580 lui Stanisław Żółkiewski, voievodul de Bełz. Acesta a construit acolo un castel în zona mlăștinoasă dintre satele Brody și Łahodów și a început să construiască un oraș, numit Lubicz, după stema sa nobiliară. El a primit o privilegiu pentru o astfel de construcție de la regele Ștefan Báthory pe 22 august 1584Archiwum Główne Akt Dawnych (AGAD) w Warszawie, Księga Metryki Koronnej nr. 129, p. 486.. După moartea lui Stanisław Żółkiewski, în 1588, Lubicz, împreună cu satele înconjurătoare, a fost moștenită de fiul său, Mikołaj. După moartea lui Mikołaj, în 1597, moșia familiei Żółkiewski a fost administrată de văduva sa, Anna, care a rămas cu patru copii. Orașul a trecut în posesia fiului ei, Łukasz Żółkiewski. Neavând urmași, acesta a donat în anul 1629 jumătate din domeniile sale – orașul Brody și satele Stare Brody, Dytkowce, Smolno, Wysocko, Ponikowica, Kadłubiszcze, Hołoskowice, Suchodoły, Berlin, Ruda, Ruda Babin, Koniuszków, Bołdury, Bielawce, Sznyrów, Klekotów, Piaski, Wołkowatycze și Nowogrobla –, iar cealaltă jumătate a vândut-o pentru 500.000 de zloți lui Stanisław Koniecpolski, voievod al Sandomierzului și Mare Hatman al CoroaneiŁukasz Żółkiewski, voievod de Brațlav, a murit în 1637. După moartea hatmanului, în 1646, moșia a trecut fiului său, Aleksander Koniecpolski. Cu Barbara Zamojska, a avut un fiu, Stanisław Jan Koniecpolski, care a devenit proprietarul orașului după moartea sa, în 1659. Conviețuirea sa nefericită cu soția sa, Eugenia Katarzyna Wiśniowiecka, a fost cauza pierderii orașului Brody de către familia Koniecpolscy. Neavând urmași, Stanisław Jan Koniecpolski, principe al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, conte de Tarnów, castelan al Cracoviei și staroste de Dolina, a întocmit la 22 august 1682 un testament, prin care a lăsat orașul Brody principelui Jakub Ludwik Sobieski, fiul regelui Jan al III-lea Sobieski. Celelalte moșii – Koniuszków, Jasionów, Suchodoły, Wysocko, Czernica, Ponitkowice, Dytkowce, Kadłubiszcze, Berlin, Smolno, Sznyrów, Oparypsy, Korsów, Grzymałówka, Hołoskowice, Satyjów – precum și orașele Radziwiłłów, Leśniów și Równe le-a lăsat rudei sale, Jan Aleksander KoniecpolskiLa sosirea suedezilor, prințul Jakub, care locuia la Oława, în Silezia, a cedat cetatea și orașul Brody persoanei care îl sprijinise financiar în vremuri grele. Un document datat la Oława, la 4 septembrie 1703, consemnează gajarea domeniului pentru suma de 30.000 de taleri pe o perioadă de un an, cu interdicția înstrăinării acestuia până în anul 1705, în favoarea contelui Gabriel Wyhowski. Nu se cunosc împrejurările care au dus la această situație, deoarece la scurt timp după aceea, la 8 ianuarie 1704, a fost încheiat la Oława un contract de vânzare a orașului Brody între prințul Jakub Sobieski și Józef Potocki de Złoty Potok, voievod de Kiev și general al Ținutului Kievului, staroste de Halici, Leżajsk, Śniatyn, Kołomyja și CzerwonogródCzerwonogród - oraș dispărut din Voievodat Tarnopol, situat în apropierea satelor Nyrków și Nagórzany, a fost incendiat în noaptea de 2 spre 3 februarie 1945 de unități ale Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). Aproximativ 1.500 de persoane și-au căutat adăpost în castelul din localitate, încercând să se refugieze din calea atacurilor naționaliștilor ucraineni.. Contractul prevedea că: „Królewicz dobra swoje dziedziczne w Wtwie ruskiem, a ziemi lwowskiej leżące, miasto Brody i wieś Stare Brody, z Łahodowem i stawem, z borami i t. d. i zamkiem brodzkim, należącemi do niego działami, armatami, moździerzami spiżowemi i żelaznemi, hakownicami, ręczną i wszelką in genere strzelbą, bombami, granatami, kulami, prochami, ołowiami, cum omni supellectili et apparatu, atque cum jure patronatus, JW. Wojewodzie i jego sukcesorom, modo purae et irrevocabilis donationis, perpetuo rezygnować, dyploma super resignationem in quam plenissimis juris formae eraudendum bonorum, per manus kommissarza swego i jemuż plenipotencyą ad traditionem onych, et intronisationem admittendum w te dobra JW. Wojewodzie dać i zeznać deklaruje.