Saint-Germain-en-Laye este o comună franceză situată la 19 km vest de Paris, în departamentul Yvelines, în regiunea Île-de-France.
De la 1 ianuarie 2019, Saint-Germain-en-Laye are statutul de comună nouă, în urma absorbției comunei Fourqueux la aceeași dată.
Istoria orașului Saint-Germain-en-Laye a fost mult timp legată de prezența castelului, care a servit drept reședință frecventă pentru regii Franței. Importanța sa a scăzut însă odată cu stabilirea lui Ludovic al XIV-lea la Versailles. De asemenea, pădurea din apropiere, fost domeniu regal de vânătoare, a jucat un rol important.
La începutul secolului XXI, Saint-Germain-en-Laye găzduiește o subprefectură a departamentului Yvelines și a devenit un oraș rezidențial foarte căutat, cu un caracter internațional pronunțat.
Saint-Germain-en-Laye este renumit pentru castelele sale (Château-Vieux, vestigiile Château-Neuf, Château d'Hennemont), terasa sa, pădurea, școlile, magazinele și muzeele sale (Muzeul de Arheologie Națională, Muzeul Prieuré, Muzeul Claude-Debussy).
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Comuna Saint-Germain-en-Laye, situată în suburbia de vest a Parisului și în nord-estul departamentului Yvelines, este, cu pădurea sa domanială care îi conferă peste 4.800 de hectare, cea mai întinsă comună din departament (a treia din Île-de-France, după Fontainebleau și Paris). Ea ocupă cea mai mare parte a unei bucle a Senei, acoperită în mare parte de pădurea domanială cu același nume. Situl istoric al orașului se află în partea de sud-est a acestui teritoriu, pe marginea unui platou calcaros care domină Sena cu aproximativ 60 de metri și de unde priveliștea se întinde asupra unei mari părți din vestul Parisului.
Comune limitrofe
Teritoriul comunei se întinde pe un platou delimitat abrupt spre est, atingând altitudinea maximă de 90 de metri la nivelul castelului. Marginea platoului, marcată parțial de terasa cunoscută sub numele de Terrasse, corespunde limitei intercomunale care separă Saint-Germain de Pecq, situat mai jos, pe malul Senei. Platoul coboară treptat spre vest, până la 50-60 de metri la limita cu Poissy, și spre nord, până la aproximativ 25 de metri, în câmpia agricolă din Achères. Spre sud, este profund brăzdat de valea pârâului Buzot , traversată parțial de RN 13 și de un viaduct pe care trece linia de centură feroviară mare, și urcă semnificativ la limita comunelor Mareil-Marly și Fourqueux, ajungând la o altitudine de aproximativ 100 de metri în zona colinei Hennemont.
Hidrografie
Pe teritoriul comunei există un singur curs de apă, și anume pârâul Buzot, un afluent al Senei cu o lungime de 9 km, al cărui traseu, orientat vest-est, traversează partea de sud a comunei. Acest pârâu este în mare parte canalizat și subteran. Fundul văii este utilizat de devierea drumului național RN 13.
Comuna nu este situată direct pe malul Senei, însă în partea sa de nord-nord-est, limita comunală se apropie foarte mult de fluviu. Comuna este separată de acesta printr-o fâșie îngustă care aparține comunei Achères și, uneori, prin foste insule care sunt administrativ atribuite comunelor de pe malul drept (Conflans-Sainte-Honorine, Herblay, La Frette-sur-Seine).
Câteva întinderi de apă, rezultate din foste exploatări de nisip, se află în nordul comunei, printre care și lacul Corra.
Geologie Saint-Germain-en-Laye este așezat pe un platou calcaros care formează o terasă ce domină Sena. Subsolul său este alcătuit dintr-o suprapunere de straturi sedimentare din era terțiară, aproape orizontale, care se sprijină pe un strat de cretă din era secundară, straturi care sunt brăzdate de valea Senei și de cea a pârâului Buzot.
Straturile geologice în regiunea Saint-Germain-en-Laye, de sus în jos, sunt următoarele: Calcarul de Saint-Ouen din Bartonianul inferior (Marinésien), cu o grosime de aproximativ cinci metri, aflorează în centrul orașului, precum și spre vest, la limita cu Poissy. Nisipurile de Beauchamp din Bartonianul inferior (Auversien), prezente mai ales sub centrul vechi al orașului și în partea de nord a pădurii, pe o grosime de aproximativ opt metri. Calcarul grosier din Lutețian (aproximativ 45 de milioane de ani), cu o grosime de aproximativ cincisprezece metri. Acest strat calcaros, care corespunde platformei structurale a regiunii Vexin, a fost exploatat în trecut ca piatră de construcție în numeroase cariere, în special în comunele limitrofe Poissy și Mesnil-le-Roi (Carrières-sous-Bois). Un strat de argilă (Ypresian inferior) care suprapune marnele din Montian. Cretă albă cu silex din Campanian (70-80 milioane de ani, Cretacic). Acest strat foarte gros, care constituie baza geologică a zonei, aflorează doar la baza dealului (Le Pecq) și este în mare parte acoperit de aluviuni moderne.
Baza pădurii Saint-Germain-en-Laye este formată în principal din terase aluviale dispuse în trepte, formate în timpul Cuaternarului, în interiorul unei meandre a Senei, ca urmare a variațiilor nivelului Canalului Mânecii în perioadele de glaciații și deglaciații succesive. Acestea sunt alcătuite din aluviuni (nisipuri și pietrișuri) vechi în partea de sud (terasa superioară), cu excepția zonelor din vest și nord-vest, la limita cu Poissy și Achères, unde aceste aluviuni dispar, lăsând să iasă la suprafață straturile calcaroase subiacente, și din aluviuni mai recente în partea de nord (terasa inferioară).
Ocuparea teritoriului Teritoriul comunei este majoritar rural (73 %). Spațiul rural corespunde aproape în totalitate suprafeței acoperite de pădurea Saint-Germain-en-Laye. La acesta se adaugă, la nord de pădure, o parte din „parcul agricol Achères” (care aparține orașului Paris).
Spațiul urban construit reprezintă 19 % din total, adică 914 hectare. Acesta include: Zonele rezidențiale, concentrate în partea de sud a comunei, care acoperă 340 ha (36 % din spațiul urban construit). Diversele echipamente și infrastructuri, însumând 265 ha (20 %), incluzând în special suprafețele ocupate de stația de epurare „Seine-Aval” a SIAAP (sindicat interdepartamental pentru epurarea apelor din aglomerația pariziană), situată în nordul extrem al teritoriului comunei. Suprafațele destinate transportului, care acoperă 186 ha (14 %), incluzând, printre altele, instalațiile feroviare ale fostului triaj și ale depoului de locomotive din Achères. Zonele de activități, care se întind pe 95 ha (7 %), compuse în mare parte din clădiri de birouri.
Habitatul ocupă aproape întreg spațiul situat între pădure și limita sudică a comunei. Acesta include, pe de o parte, nucleul istoric dens, care s-a extins treptat de la castel până la marginea văii pârâului Buzot. Valea a fost urbanizată mai recent, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, prin construcția de blocuri mari de locuințe colective, urmate de cartiere rezidențiale cu case individuale. Zona urbanizată este continuă cu cele din Pecq, Mareil-Marly și Fourqueux.
Se remarcă, de asemenea, câteva cartiere izolate în nordul comunei: cartierul Grand-Cormier, situat într-un triunghi feroviar în mijlocul pădurii, cartierul Garenne, vizavi de Conflans-Sainte-Honorine, cartierul Fromainville (la nord de Maisons-Laffitte), care găzduiește personalul stației de epurare.
Transporturi și căi de comunicație Transportul în comun Legăturile cu Paris sunt asigurate de linia RER A, a cărei gară din Saint-Germain-en-Laye reprezintă capătul de linie pe partea de vest. Linia traversează Parisul trecând prin Le Vésinet, Universitatea Paris-Nanterre, centrul de afaceri La Défense, Place de l'Étoile, marile magazine, cartierul Halles, Gare de Lyon, Piața Nation, continuând apoi spre Torcy și Marne-la-Vallée - Chessy, unde se află Disneyland Paris. Datorită unei interconexiuni, cealaltă ramură a RER permite accesul la Boissy-Saint-Léger (94).
Comuna este, de asemenea, traversată de la est la vest, chiar prin mijlocul pădurii, de linia Paris - Rouen - Le Havre, care deservește gara pentru călători Achères - Grand Cormier, precum și depoul Achères și liniile fostului triaj Achères. Această linie include două ramificații: una spre nord, în direcția Pontoise și Cergy, și alta spre sud, către gara Poissy-Grande-Ceinture, dezafectată din 1936.
Dintre aceste diverse infrastructuri terestre, mai multe sunt clasificate în funcție de poluarea sonoră cauzată de transportul terestru. Acestea includ: Autostrada A14, clasificată în categoria 1 (cea mai ridicată), deși impactul real asupra riveranilor este relativ limitat, deoarece autostrada este subterană pe cea mai mare parte a traseului său prin comună. Drumurile naționale N 184 și N 13, clasificate în categoria 2. Linia feroviară Paris-Rouen, clasificată în categoria 1.
Drumul național RN 13 este izolat de locuințe prin pereți antifonici în valea pârâului Buzot.
RER Linia de la Paris la Saint-Germain-en-Laye, inaugurată în 1837, este cea mai veche linie de cale ferată deschisă pentru călători din Franța.
Până în 1838, orașul era deservit de diligențe („pataches”) care preluau călătorii sosiți la gara din Le Pecq (la poalele podului Le Pecq, pe malul drept), terminusul liniei Saint-Lazare-Le Pecq, deoarece trenurile nu puteau depăși diferența de nivel dintre Le Pecq și Terasa Saint-Germain.
În 1838, construcția unei a doua linii, cu un pod feroviar, și crearea unui tren numit „atmosferic” (abandonat în 1858) au permis prelungirea liniei până la Saint-Germain-en-Laye.
Inaugurată în 1972, linia (A) este operată de RATP.
Infrastructuri rutiere Accesul rutier la Saint-Germain-en-Laye și circulația în oraș sunt destul de dificile din cauza aglomerației, în special în timpul săptămânii, la orele de vârf, pe rețeaua de străzi cu traseu îngust și foarte vechi. În centrul orașului au fost amenajate parcări, printre care parcarea subterană a castelului și cea din piața Marché-Neuf (pusă în funcțiune în 2007).
Comuna este deservită de două drumuri naționale: RN 13, orientată est-vest, care utilizează o deviație cu patru benzi situată la sud de oraș, conectând Saint-Germain-en-Laye cu Paris, pe de o parte, și cu Mantes-la-Jolie, pe de altă parte. RN 184, orientată nord-sud, care leagă Saint-Germain-en-Laye de Conflans-Sainte-Honorine și Cergy-Pontoise, traversând pădurea Saint-Germain-en-Laye.
Aceste două artere se intersectează printr-un nod rutier denivelat la Bel-Air.
Pentru a reduce aglomerația de pe RN 13, un nou nod rutier pe autostrada A14, situat la Chambourcy, a fost pus în funcțiune în aprilie 2009. Acesta a fost însoțit de lărgirea la 2 × 2 benzi a drumului RN 13 între Saint-Germain-en-Laye (Le Bel-Air) și noul nod rutier.
Autostrăzile cele mai apropiate de Saint-Germain-en-Laye sunt: A13, accesibilă prin nodul rutier din Orgeval, situat la aproximativ opt kilometri vest de oraș. A14, accesibilă prin nodul rutier din Chambourcy, situat la aproximativ un kilometru vest de oraș.
Autostrada A14 traversează integral comuna printr-un tunel subteran, situat sub pădurea din nordul aglomerației. Nodul rutier inițial planificat în pădure a fost anulat printr-o decizie a președintelui François Mitterrand.
Traseul ales pentru completarea inelului Francilienne în vestul Parisului atinge ușor teritoriul comunei în partea sa nordică, dar evită traversarea pădurii.
Mai multe drumuri departamentale conectează Saint-Germain-en-Laye cu comunele învecinate. Acestea sunt: RD 308, care leagă Maisons-Laffitte de Poissy, traversând pădurea în direcția est-vest și intersectând RN 184 la intersecția Croix de Noailles. RD 157, care leagă Saint-Germain-en-Laye de Le Mesnil-le-Roi și Maisons-Laffitte spre nord-est. RD 190, care traversează centrul orașului și conectează Saint-Germain-en-Laye cu Le Pecq spre vest și cu Poissy spre est.