Aeroportul Internațional Bălți denumit și ca Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni, este al doilea cel mai mare aeroport internațional civil din Republica Moldova și unul dintre cele două aeroporturi importante din Bălți, care deservește orașul Bălți și nordul Republicii Moldova pentru zborurile civile pasageri și cargo. Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni a fost deschis în 1989 pentru a înlocui Aeroportul Bălți-Oraș în special pe rutele internaționale și pentru a ușura traficul aerian de la aeroportul Chișinău.
Cel de al doilea aeroport la Bălți este primul aeroport istoric Bălțean pentru curse regulate Aeroportul Bălți-Oraș din cartierul Autogara, situat în limitele estice ale zonei urbane Bălțiului, care, după darea în exploatare a Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni, a fost ultilizat în ultimii ani de exploatare activă (sfârșitul anilor 80) ca un aeroport regional, folosit pentru serviciile de urgență, agricultură și transportul regional.
Aeroportul Internațional Bălți este capabil să funcționeze 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, pe tot parcursul anului și este situat în afara zonei urbane a Bălțiului, în satul Corlăteni, raionul Rîșcani la 15,1 km de la centrul orașului Bălți (9,7 km de la marginea nord a orașului), având acces direct la Drumului European E583/Drumul Național M5 și Drumul Republican R12. Amplasarea pistei Aeroportului Internațional Bălți este cea mai avantajoasă în comparație cu aeroporturile și aerodromurile din regiune (anume în comparație cu aeroportul Chișinău și aerodromul militar Mărculești), asigurând Aeroportului Internațional Bălți o exploatare continuă fără închideri prelungite care pot dura zile întregi la aeroportul Chișinău și aerodromul militar Mărculești.
miniatura|stanga|Decolarea aeronavei Iakovlev Iak-42 de la Aeroportul Internațional Bălți De la deschiderea sa, aeroportul a servit ca un hub pentru filiala moldovenească a Aeroflot, apoi pentru Air Moldova și ca bază de operațiuni principală a Moldaeroservice. În istoria aviației civile din Republica Moldova, doar de la Aeroportul Internațional Chișinău și de la Aeroportul Internațional Bălți au fost operate curse regulate cu Tupolev Tu-134.
Aeroportul a fost certificat și deschis pentru transporturile de pasageri și mărfuri, cu exploatarea curselor regulate pasageri din 1989 – anul de dare în exploatare a pistei betonate de decolare în aeroportul nou construit Bălți-Leadoveni - conectând Bălți prin calea aeriană cu 14 orașe din fosta URSS cu avioanele de tip Antonov An-24, Tupolev Tu-134, Let L-410 Turbolet până în 1993. În ultimii ani aeroportul a fost ultilizat în majoritate pentru curse interne și zboruri ocazionale externe
Istoric
Înființare miniatura|stanga|Zboruri regulate de la Chișinău la Bălți (Aeroportul Bălți-Oraș), 1977. Numărul de zboruri spre Bălți din Chișinău este de 7 ori mai mare decât numărul de zboruri spre oricare altă destinație internă locală cea mai popularăÎnainte de deschiderea Aeroportului Internațional Bălți, principalul aeroport din Bălți și al doilea din RSSM era Aeroportul Bălți-Oraș, care deservea zborurile regulate de pasageri și de marfă intrasovietice, precum și zborurile interne din Moldova. Odată cu extinderea aviației civile în fosta URSS începând cu anii 1960 și operarea avioanelor cu reacție ca Tupolev Tu-134 din 1969 în Moldova, doar aeroportul Chișinău din Republica Moldova era capabil să deservească zboruri regulate de pasageri cu avioane cu reacție. Deși numărul zborurilor interne pe ruta Bălți - Chișinău depășea de șapte ori numărul zborurilor pe orice altă rută locală, și în Moldova, în afară de aeroportul Chișinău, doar de pe Aeroportul Bălți-Oraș erau operate zboruri regulate intrasovietice, limitările Aeroportului Bălți-Oraș au devenit evidente, deoarece facilitățile sale erau insuficiente pentru a satisface cererea tot mai mare de transport aerian cu avioane cu reacție: ambele piste ale Aeroportului Bălți-Oraș fiind prea scurte, tip de suprafața de piste inadecvat (gazon) și terminalul pasageri nepregătit pentru a face față creșterii numărului de pasageri din curse regulate cu avioane cu reacție.
Conceperea proiectului de construcție a unui nou aeroport pentru Bălți și nordul Moldovei a început în 1974. Înainte de construcția pistei în noua locație de lângă satul Leadoveni, 146 hectare de cernoziom/terenuri arabile au fost extrase din colhozul "Leadoveni". Alegerea locației celei mai recente piste construite de la zero în Republica Moldova a fost făcută cu atenție, luând în considerare mijloacele tehnice și inginerești avansate de epoca și, în special, direcția vânturilor și absența ceții stabile pe amplasamentul pistei Aeroportului Internațional Bălți, cea mai mare altitudine: 231 metri deasupra nivelului mării.
Altitudine și vizibilitate miniatura|Pista Aeroportului Internațional Bălți Leadoveni - relevment magnetic 33° Altitudinea pistei la Aeroportul Internațional Bălți este 231 metri la capătul pistei orientate magnetic 15' și 215 metri la capătul pistei orientate 33'. Această altitudine a pistei este cea mai înaltă și asigură mai bună vizibilitate în comparație cu toate celelalte aeroporturi și aerodromuri din regiune.
Spre deosebire de alte aeroporturi din Moldova și din regiune Aeroportul Internațional Bălți poate fi operat în orice condiții meteorologice. Pista de aterizare a Aeroportului Internațional Bălți este situată la o altitudine de 231 de metri, cu vale din jur care coboară până la 100 de metri, ceea ce contribuie la disiparea rapidă a ceții.miniatura|stanga|Vederea Aeroportului Internațional Bălți ridicat pe un deal cu înălțime de 231 metri din partea drumului expres М5 La aeroport Chișinău pista este situată la altitudine 115 metri find înconjurată de dealuri înalte de 250 metri, ceea ce duce la închiderea aeroportului Chișinău mai multe zile pe an din cauza ceții stabile. Aceeași situație este cu pista aerodromului militar Marculești, care se află la 101 metri de altitudine fiind înconjurată de dealuri mai sus de 300 metri - ceea ce contribuie la menținerea ceții stabile la Marculești.
Calitatea solului Solul la Aeroportul Internațional Bălți nu este afectat de eroziune de sol, timp ce aeroportul Chișinău și aerodromul militar Mărculești sunt ambele afectate de procesele de eroziune de sol.
Roza vânturilor Direcțiile predominante ale vântului în Republica Moldova sunt N, NE, NV, S și SE.
Anenomometrul la stație reper amplasat în zona Aeroportului Internațional Bălți (amplasarea deschisă la înălțimea deasupra solului 200 m, puțin ecranată cu un factor al rugozității scăzut) a constatat cea mai mare viteza medie anuală a vântului în Republica Moldova la Aeroportului Internațional Bălți (urmat de Aeroportul Internațional Cahul) în comparație cu amplasările altor aeropturi și aerodromuri în Republica Moldova. Atât roza vânturilor, cât și distribuția Weibull în aceste studii confirm corespunderea direcției vânturilor la amplasarea pistei a Aeroportului Internațional Bălți cu orientarea magnetică a pistei: NV/SE - 15'/33', asigurând astfel totdeauna vântul necesar pentru decolare sau aterizare în direcția potrivită, fără vântul lateral, care este frecvent la aeroportul Chișinău și aerodromul militar Mărculești, fiecare cu pista de aterizare orientate est-vest, ceea ce duce adesea la vânturi laterale la aeroportul Chișinău și aerodromul militar Mărculești. În Republica Moldova, în afară trei pistelor orientate conform direcției vânturilor dominante situate la Aeroportul Internațional Bălți (1: relevment magnetic 15° nord-vest/33° sud-est) și la Aeroportul Bălți-Oraș (2: a) relevment magnetic 13° nord-vest/31° sud-est și b) relevment magnetic 01° sud-vest/19° nord-est), doar aeroportul Cahul (1: relevment magnetic 16° nord-vest/34° sud-est) dispune de pista orientată corespunzător direcției vânturilor.
De asemenea, printre orașele cu aeroporturile funcționale în Republica Moldova, viteza medie a vântului la Bălți (2,7 m/s) măsurată între 01/1990 și 12/2011 la 101 metri (lat. 47.77462 lon. 27.95065 corespunde altitudinii pistelor la Aeroportul Bălți-Oraș , Aeroport Internațional Bălți fiind aflat mai sus la 231 metri de înălțime deasupra nivelului mării) tot este mai mare în comparație cu Chișinău (2,28 m/s la înălțimea 173 metri - altitudinea aeroportuluI Chișinău fiind mai joasă: 122 metri). De menționat totodată viteza medie a vântului la Cahul de 3,71 m/s la înălțimea 196 metri (aeroportul Cahul fiind aflat la altitudinea 199 -209 metri).
Cerințele de siguranță a zborurilor civile ICAO și EASA
Localizarea pistei Aeroportului Internațional Bălți, situată astfel încât traseul aterizării și decolării ocolește orașul Bălți, corespunde cerințelor de siguranță ale aviației civile stabilite de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și anume de articolul 3.1.2 (Minimum heights) al capitolului 3 (General rules) al Anexei 2 (Rules of the Air) a Convenției privind Aviația Civilă Internațională și de Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (AESA) și anume de articolul SERA.3105 (Minimum heights) la Capitolului 1 (PROTECTION OF PERSONS AND PROPERTY) al Secției 3 (GENERAL RULES AND COLLISION AVOIDANCE) a Regulilor cu Acces Facilitat pentru Regulile Standardizate Europene de Aer (Easy Access Rules for Standardised European Rules of the Air (SERA)) Anexa Rules of the Air, conform cărora aeronavele nu trebuie să zboare deasupra zonelor aglomerate ale orașelor, localităților sau așezărilor sau deasupra unei adunări de persoane în aer liber. Prin urmare, nu au fost constatate inconveniențe de-a lungul exploatării Aeroportului Internațional Bălți anume chiar când cursele erau operate de Tupolev Tu-134, una din cele mai zgomotoase aeronave denumită colocvial “fluierul” (). }
În acest context, încercările de a opera câteva zboruri ocazionale cu avioane medii de la aerodromul militar Marculești (cu personal de deservire la sol și pentru navigație aeriană, fiind inexistent la aerodrom Marculești, adus pentru fiecare aterizare/decolare la Marculești de la Bălți) au cauzat multiple scandaluri și panica printre locuitorii orașului Bălți. Pista aerodromului militar Marculești fiind orientată direct înspre orașul Bălți din est, a fost construită pentru avioanele militare ușoare și manevrabile astfel incât să ocolească orașul pe traiectoriul de decolare/aterizare, ceea ce nu pot face aviaone medii și grei.
Denumire Numele aeroportului "Bălți-Leadoveni" provine de la vechea denumirea comunei Corlăteni. Numele Leadoveni a fost dat în 1945 satului Corlăteni (numit și Strîmba) în slava lui Grigorii Leadov. Leadoveni a fost unit în 1966 cu satul Singureni. La Singureni în timpul al Doilea Război Mondial a fost amplasat principalul aerodrom militar al Moldovei: aerodromul Bălți-Singureni. În 1991 satul comun Leadoveni a fost desființat și există din nou două sate diferite, separat, așa cum a fost inițial istoric: Corlăteni și Singureni. Legislația moldovenească recentă se referă la aeroport internațional civil aflat la Corlăteni ca fiind Aeroportul Internațional Bălți.
Certificare tehnică thumb|170px|Raport de concluzie privind durabilitatea suprafețelor la aeroport Bălți-LeadoveniInstitutul Aeroproiect din Kiev a pregătit întreaga documentație de proiectare pentru noul aeroport, în timp ce Institutul Aeroproiect din Moscova a fost însărcinat cu certificarea aeroportului și, în special, cu certificarea suprafețelor artificiale ale aerodromului.
thumb|170px|Certificat de navigabilitate și exploatare a aeroportului Bălți-LeadoveniPrimul zbor tehnic pe pista noului aeroport de la Bălți a fost efectuat la 28 decembrie 1987 pe un Antonov An-24 de către reprezentanții unei comisii de testare a Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.
La 31 octombrie 1989, autoritatea a stabilit conformitatea semnalelor luminoase de aviație instalate pe noul aeroport din Bălți.
thumb|170px|Raport de concluzie privind durabiiitatea suprafețelor la aeroport Bălți-Leadoveni