miniatura|Bolojan (în dreapta) la Summitul de la Londra din 2025 privind Ucraina. miniatura|Liturghia de înmormântare pentru Papa Francisc. Ilie-Gavril Bolojan () un politician român care ocupă funcția de prim-ministru al României din 23 iunie 2025 și, în calitate de prim-ministru interimar, din 5 mai 2026. Anterior, a fost președinte interimar al României în 2025, iar în calitate de președinte al Senatului din 2024 până în 2025.

Bolojan a ocupat anterior funcția de primar al orașului Oradea și președinte al Consiliului Județean Bihor. În urma înfrângerii Partidului Național Liberal în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, anulate anterior, și a demisiei ulterioare a lui Nicolae Ciucă, Bolojan a devenit președintele interimar al partidului și a fost ales președinte al Senatului României.

Pe 12 februarie 2025, în urma demisiei lui Klaus Iohannis, Bolojan a devenit președinte interimar al României până la inaugurarea lui Nicușor Dan la 26 mai 2025 în urma alegerilor prezidențiale din 2025. Pe 20 iunie 2025, Bolojan a fost numit prim-ministru de către președintele Dan și a depus jurământul pe 23 iunie 2025. Pe 5 mai 2026, guvernul său a căzut după ce a pierdut un vot de neîncredere, a rămas în funcție ca interimar.

Biografie Ilie Bolojan s-a născut pe 17 martie 1969 în Vadu Crișului, Bihor, în Republica Socialistă România. Bolojan a absolvit Liceul de Matematică-Fizică „Emanuil Gojdu” din Oradea în 1987 și a studiat mecanică (1988–1993) la Institutul Politehnic Traian Vuia din Timișoara și matematică (1990–1993) la Universitatea de Vest din Timișoara. El este membru al Partidului Național Liberal (PNL) din 1993. În perioada 1993-1994, a fost profesor la Școala Ajutătoare Tileagd. Ulterior, între 1994 și 2004, a fost administrator al S.C. Campus S.R.L. Aleșd, iar între 2000 și 2001 vicepreședinte al Consiliului de administrație al societății de salubritate Salubri S.A. Aleșd. Între 2001 și 2004 a fost membru în Consiliul de administrație al Liceului „Alexandru Roman” din Aleșd și al Spitalului Teritorial Aleșd. Ilie Bolojan a fost căsătorit aproximativ două decenii cu Florentina, de profesie psiholog, cu care are două fiice; cei doi au divorțat în 2013. Începând cu prima parte a anilor 2020, Bolojan are o relație cu Ioana, asistentă medicală în Oradea, fiind văzuți împreună la diverse evenimente publice.

Carieră politică Începuturi (1996–2008) Între 1996 și 2004, Ilie Bolojan a fost consilier local al orașului Aleșd, iar între 2004 și 2005 consilier județean în cadrul Consiliului Județean Bihor. În 2005 și 2006 a participat la cursuri de specializare în administrație publică în Franța și la Institutul Național de Administrație din București.În perioada 2005–2007 a fost prefect al județului Bihor. Ca prefect, a coordonat reorganizarea unor servicii publice deconcentrate, precum Registrul Auto Român, Serviciul Pașapoarte și Serviciul de Evidență a Populației..Între 11 aprilie 2007 și 12 martie 2008 a ocupat funcția de secretar general al Guvernului. În calitate de secretar general al Guvernului, a inițiat transparentizarea listelor contractelor de închiriere și de vânzare ale imobilelor administrate de RAAPPS și a semnalat public o serie de nereguli privind utilizarea acestora.

Primar al orașului Oradea (2008–2020) În 2008, Bolojan a demisionat din funcția de secretar general și a fost ales primar al municipiului Oradea cu 50,37% din voturi, devenind primul primar al orașului ales în primul tur după 1989. În 2012 și 2016, Bolojan a fost reales primar, obținând 66,08%, respectiv 70,95% din voturi. În timpul celor trei mandate de primar a derulat un program amplu de reforme administrative și investiții în infrastructură, inclusiv reabilitarea centrului istoric și atragerea de fonduri europene.

Președinte al Consiliului Județean Bihor (2020–2024) În 2020, Bolojan a fost ales președinte al Consiliului Județean Bihor cu 61,5% din voturi. El a continuat să promoveze proiecte de dezvoltare a infrastructurii și de atragere a investițiilor pentru județ.

Președinte al Senatului (2024–2025) În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2024, Bolojan a devenit membru al Senatului României, iar pe 23 decembrie 2024 a fost ales președinte al Senatului României.

Președinte interimar (februarie-mai 2025) În urma demisiei lui Klaus Iohannis la 12 februarie 2025, Bolojan a devenit președinte interimar în conformitate cu legile succesiunii prezidențiale. În timpul ceremoniei de predare-primire, Iohannis l-a salutat pe Bolojan la Palatul Cotroceni și a avut o scurtă întâlnire cu acesta. În această perioadă, a numit consilieri prezidențiali personalități precum Cristian Diaconescu și Dacian Cioloș, printre alții. A ocupat funcția de președinte interimar până la 26 mai 2025, când a început președinția lui Nicușor Dan în urma victoriei sale la alegerile prezidențiale din România din 2025.

Pe durata mandatului său, președinția României a cunoscut o creștere a prestigiului după ultimii ani mai puțin strălucitori ai președinției Iohannis, prin mai multe apariții publice și o vizibilitate sporită în mass-media. În domeniul afacerilor externe, Bolojan a reafirmat angajamentul României de a sprijini Ucraina în timpul invaziei rusești prin asistență logistică și livrări suplimentare, a consolidat relațiile cu vecina din sud, Bulgaria, și a avut o întâlnire importantă cu Emmanuel Macron privind prezența militară franceză pe flancul estic al NATO, deși s-a opus prezenței unor arme nucleare suplimentare.

Pe plan intern, el a fost perceput ca o forță stabilizatoare în urma crizei sociale și instituționale provocate de anularea alegerilor prezidențiale cu câteva luni în urmă. El a promis alegeri prezidențiale mai bine organizate și reglementate și a reiterat obligația instituțiilor naționale de a respecta și de a servi poporul român. Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile bancare locale pentru a discuta și a pune în aplicare planuri privind absorbția fondurilor UE și investițiile în întreprinderile locale și în infrastructură. De asemenea, el a militat pentru o creștere a cheltuielilor de apărare în contextul războiului ruso-ucrainean, afirmând că „apărarea nu mai este un serviciu gratuit”. Președinția sa interimară a luat sfârșit la 26 mai 2025, în urma victoriei lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. După aproape o lună de negocieri, el a preluat funcția de prim-ministru după ce a fost numit de Dan. + Lista călătoriilor prezidențiale internaționale Țară OrașDatăNotă Chișinău27 februarieLondra2 martieA participat la Summitul de la Londra din 2025 privind Ucraina.Palatul Élysée, Paris27 martieA participat la o reuniune a „Coaliției celor dispuși” găzduită de președintele Macron.Vatican26 aprilieA participat la înmormântarea Papei Francisc.Varșovia28–29 aprilieA participat la a zecea reuniune a liderilor Inițiativei celor Trei Mări.Tirana16 maiA participat la al 6-lea Summit al Comunității Politice Europene. Prim-ministrul (din 2025)

miniatura|Jurământul de prim-ministru miniatura|Vizita lui Ilie Bolojan la Comisia Europeană pe 26 februarie 2026. În dreapta, Roxana Mînzatu și, în fundal, Dragoș Pîslaru. Pe 16 iunie, președintele Dan a sugerat că îl va numi pe Bolojan prim-ministru mai târziu în aceeași săptămână într-o coaliție pro-europeană formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Conform acordului, Bolojan urma să fie numit prim-ministru, dar urma să părăsească funcția pentru un membru PSD în 2027. El a fost nominalizat oficial pe 20 iunie și a fost confirmat trei zile mai târziu de Camera Deputaților cu un vot de 301 la 9.

Mandatul său a început într-o perioadă de mare neîncredere în instituțiile naționale. Cele două guverne Ciolacu anterioare au lăsat România cu cea mai mare rată a inflației din UE la momentul începerii mandatului său (5,8% în iunie 2025) și un deficit bugetar de 9,3% (cel mai mare din UE) din PIB-ul total din cauza creșterii excesive a cheltuielilor; Marcel Ciolacu ignorase anterior avertismentele ministrului său de finanțe, Marcel Boloș, cu privire la deficit și inflație. Guvernul Bolojan a abordat aceste două probleme în principal, prin adoptarea unei serii de măsuri economice nepopulare, împărțite în mai multe pachete. În primul pachet, TVA-ul a fost majorat de la 19% la 21%, marcând prima creștere din 2016. În plus, guvernul și-a consolidat cotele reduse de TVA de 5% și 9% într-o singură cotă redusă de 11%, aplicabilă unei game largi de bunuri și servicii (medicamente, alimente, apă, canalizare, energie termică etc.). Aceste creșteri de impozite au fost întâmpinate cu provocări: proteste publice și unele amenințări limitate cu greve și o moțiune de cenzură. Totodată, impozitul pe dividende urmează să fie majorat de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. În cele din urmă, măsurile au fost adoptate cu succes.

Al doilea val de măsuri a vizat sectorul public: guvernul a căutat să reducă dimensiunile aparatului administrativ al mai multor instituții care au făcut obiectul unor creșteri nemotivate de personal în anii precedenți, ceea ce a dus la cheltuieli mai mari. Printre țintele măsurilor au fost reducerea numărului angajaților și plafonarea remunerațiilor. O altă problemă prezentă în societatea românească de un număr de ani este reforma pensiilor judiciare. Magistrații și judecătorii din România se pot pensiona mult mai devreme decât mulți alți angajați și pot beneficia de o pensie mult mai mare decât media, uneori chiar și mai mare decât salariul. Măsura a fost respinsă de Curtea Supremă de Justiție a României la 20 octombrie 2025. Pe 18 februarie 2026, Curtea Constituțională a României a decis că proiectul privind reforma pensiilor magistraților este constituțional.

Inițial, mandatul de premier al lui Bolojan a fost întâmpinat cu entuziasm public, dar implementarea unor măsuri fiscale stricte a stârnit critici din partea societății în general. Printre colegii săi, este considerat un politician serios, disciplinat și calculat. Capacitatea sa de guvernare este limitată de compromisurile necesare pentru menținerea guvernului de coaliție pe care îl conduce. Opoziția parlamentară a inițiat mai multe moțiuni de cenzură și de cenzură simplă împotriva Guvernului Bolojan, însă executivul a reușit să supraviețuiască acestor demersuri și să își treacă pachetul fiscal prin Parlament. Instituții financiare internaționale și publicații economice, precum Reuters și Financial Times, au notat că măsurile fiscale sunt importante pentru a evita retrogradarea datoriei României sub nivelul recomandat de investiții și pentru a recâștiga credibilitatea piețelor. La începutul lunii ianuarie 2026, Bolojan a descris intervenția militară americană în Venezuela drept o „operațiune specială” care „nu era obișnuită”. El a declarat că România se va alinia poziției UE și și-a exprimat speranța pentru o tranziție democratică în Venezuela.

Criza politică din 2026

miniatura|Votul asupra moțiunii de cenzură împotriva cabinetului Bolojan. Pe 20 aprilie 2026, Partidul Social Democrat a părăsit guvernul de coaliție al lui Bolojan și, o săptămână mai târziu, s-a alăturat Alianței pentru Uniunea Românilor pentru a solicita o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Votul din 5 mai s-a încheiat cu 281 de voturi pentru demiterea pentru demiterea sa și 4 împotrivă. Bolojan va rămâne prim-ministru interimar până la alegerea succesorului său.

Controverse