Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa, n. 27 iunie 1921, Galați - d. 26 noiembrie 2013, BucureștiMirabela Vlad - Lumea muzicală în doliu: Temistocle Popa s-a stins din viață!, 26 noiembrie 2013.) a fost un compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) și actor de film Temistocle Popa - Actor - CineMagia.ro român.

Biografie Studii Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați, Temistocle Popa a urmat cursuri muzicale la Școala de Muzică din București, înființată de Egizio Massini și, în perioada 1935-1939, în cadrul Conservatorului din București, avându-i ca profesori pe Ioan D. Chirescu, Faust Niculescu, Petre Elinescu, Vasile Jianu, Sabina Niculescu. În perioada 1938-1942 a urmat Școala Militară de Muzică din București, unde a început să cânte și la saxofon. A urmat mai multe cursuri de perfecționare, organizare de Uniunea Compozitorilor cu maeștrii: Ion Dumitrescu, Marțian Negrea și Tudor Ciortea (1953-1955).

Carieră La începuturile carierei muzicale a cântat la toba mică și la picol în trupă pe lângă Batalionul de Gardă al Regimentului 21 Infanterie, apoi a fost instrumentist (saxofon-tenor și flaut) în formația lui Sergiu Malagamba (1945), flautist în orchestra Teatrului de Operetă, condus de Ion Dacian, avându-l dirijor pe Gherase Dendrino. În anul 1949 s-a angajat la Teatrul Savoy. De-a lungul timpului a fost instrumentist, component al unor formații precum orchestrele teatrelor „Atlantic” (1943-1947) și „Alhambra” (1947-1949) din București, Orchestra Teatrului de Estradă (1949-1957), Orchestra de jazz „București” (1957-1962).

A debutat în calitate de compozitor în anul 1954, într-un concert de muzică ușoară românească, cu melodia „Vânt din zarea albastră”, textier Eugen Mirea, interpretată de Micșunica Gheorghiu. Multe din compozițiile sale au devenit șlagăre, printre care: „Gabriela”, „În rândul patru”, „În târgul moșilor”, „Mereu cânta o serenadă” și „Trecea fanfara militară”. A compus muzică pentru o serie de filme artistice de lung și scurt metraj , precum și muzică pentru spectacolele teatrale sau de copii. Este creatorul muzicii pentru filmele Veronica, Veronica se întoarce, Mama, Trahir și altele.

A fost căsătorit cu actrița Cornelia Teodosiu și a locuit în București.Moculescu, despre drama lui Temistocle Popa: Nu e vorba despre niste trantori

O carte biografică dedicată compozitorului a fost lansată pe 20 octombrie 2011.

Premii și distincții De-a lungul carieri sale, Temistocle Popa a primit mai multe premii, printre care: Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (U.C.M.R.); Premiul III la „Concursul Național de Creație de Muzică Ușoară – București ’70” pentru melodia „Ca-ntr-o poveste” (1970), Premiul internațional „Lira de Aur” de la Bratislava (1985); Premiul „O viață închinată cântecului” din partea revistei Actualitatea Muzicală (1999); Premiu de excelență pentru contribuția deosebită la afirmarea filmului românesc acordat la Prima Gală a Premiilor de Excelență a Cinematografiei Române „Un veac de film românesc” (13 mai 2002); Premiul anual pentru compozițiile sale melodioase, pline de umor și de poezie, din partea Societății umoristice „Păcală” și al revistei Harababura (2005); Premiul de excelență din partea Radio România Actualități (2008); Premiul de excelență din partea Casei de discuri „Electrecord” (2011).

De asemenea, în anul 2000 a primit Diploma „Un veac de dragoste”, pentru melodia „Lalele”, din partea Societății Române de Radio, iar în 2002 a primit Diplomă de excelență în semn de recunoaștere și de prețuire pentru contribuția la promovarea cântecului românesc, din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

A fost laureat cu Premiul Festivalului de la Mamaia și cu Premiul ACIN pentru muzică de film (Un oaspete la cină). A primit Ordinul „Meritul cultural” clasa a IV-a în anul 1969 și clasa a II-a în 1974. În anul 2004 a primit Ordinul Național „Serviciul Credincios”, cu grad de Cavaler. A fost distins cu titlul de „Cetățean de onoare al orașului Galați”(2005).Hotărârea nr. 564 din 22 noiembrie 2005, Galați.

Compoziții Astă-seară m-am îndrăgostit - Adrian Romcescu Cu cine semeni dumneata - Dan Spătaru Pădure - Margareta Pâslaru Margarete - Margareta Pâslaru Și m-am trezit că iubesc - Margareta Pâslaru Cânta un ciobănaș - Margareta Pâslaru Cei care se iubesc - Margareta Pâslaru Ala-bala twist - Margareta Pâslaru București - Margareta Pâslaru Cântecul primăverii - Margareta Pâslaru De ce, de ce, de ce - Margareta Pâslaru Dorule - Margareta Pâslaru Hop la - Margareta Pâslaru O minune își dorește fiecare - Margareta Pâslaru La Trivale - Margareta Pâslaru Melodii - Margareta Pâslaru Nu pot să te sufăr - Margareta Pâslaru Nu-mi pasă de lună și stele - Margareta Pâslaru Săptămâna - Margareta Pâslaru Un roman de dragoste - Margareta Pâslaru Izvorul - Margareta Pâslaru Să fii învingător - Margareta Pâslaru Actorii - Margareta Pâslaru Veronica - Margareta Pâslaru În rândul patru (cunoscut și ca „În rândul patru banca de la geam”) - Dan Spătaru si Anda Călugăreanu Lalele (cunoscut mai ales prin interpretarea lui Luigi Ionescu) Orașul de la Dunăre - Constantin Drăghici Poiana cu flori Să cântăm, chitara mea - Dan Spătaru Trecea fanfara militară - Dan Spătaru Ce e cu tine - Dan Spătaru Mi-ai furat inima - Dan Spătaru Noapte bună, București - Dan Spătaru Vântule din zarea-albastră Zorile - Luigi Ionescu Iubite (Angela Similea) Loneliness (Stimming) Sunt vagabondul vietii mele - Gheorghe Dinica

Muzică de film

De trei ori București (1968) Tinerețe fără bătrînețe (1969) Cîntecele mării (1971) Urmărirea (1971) Astă seară dansăm în familie (1972) Sfînta Tereza și diavolii (1972) Cu mîinile curate (1972) - cântecul „Nu mai sînt cum am fost” Veronica (1973) Ultimul cartuș (1973) - cântecul „Nu mai sînt cum am fost” Dragostea începe vineri (1973) Veronica se întoarce (1973) Tată de duminică (1975) Singurătatea florilor (1976) Premiera (1976) Roșcovanul (1976) Mama (1977) - împreună cu Gérard Bourgeois Eu, tu, și... Ovidiu (1978) Rătăcire (1978) Melodii, melodii (1978) Al treilea salt mortal (1980) Șantaj (1981) Detașamentul „Concordia” (1981) Am o idee!... (1981) Saltimbancii (1981) Grăbește-te încet (1982) Un saltimbanc la Polul Nord (1982) Un petic de cer (1984) Secretul lui Bachus (1984) Zbor periculos (1984) Sosesc păsările călătoare (1985) Promisiuni (1985) Căsătorie cu repetiție (1985) Un oaspete la cină (1986) Secretul lui Nemesis (1987) Duminică în familie (1988) Să-ți vorbesc despre mine (1988) Muzica e viața mea (1988) Harababura (1991) Iubire elenă (2012) - împreună cu Dumitru Lupu

Cărți Trecea fanfara militară (1989). Editura Litera, ISBN

Note

Bibliografie Oameni în memoria Galațiului : Aniversări 2011, Galați, Axis Libri, 2013, p.173-206

Legături externe Discografie parțială DiscoGS Temistocle Popa la IMDb Temistocle Popa pe e4Tv Temistocle Popa la CineMagia "Astazi e ziua ta..." - Temistocle Popa implineste 83 de ani, 26 iunie 2004, Jurnalul Național "Astăzi e ziua ta..." Temistocle Popa., 26 iunie 2007, Jurnalul Național "Astăzi e ziua ta..." - Temistocle Popa, 26 iunie 2008, Jurnalul Național

Interviuri

Maria Tănase juca table goală, 21 septembrie 2003, Evenimentul zilei

Categorie:Nașteri în 1921 Categorie:Decese în 2013 Categorie:Compozitori români de muzică ușoară Categorie:Actori români Categorie:Înmormântări în Cimitirul Ghencea