Tit Bud () a fost una din personalitățile Maramureșului din perioada Belle Époque. Tit Bud a fost preot greco-catolic, vicar al parohiilor române unite din Maramureș, din cadrul Episcopiei de Gherla, director al Internatului din Sighet,Biblioteca Centrală Universitară din Iași catalog: Sys. no.000013743 vicepreședinte al Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș, președinte al „Reuniunii docinților români din Maramureș”, autor de lucrări de istorie a bisericii din Maramureș, folclorist și vorbitor a șapte limbi.

Biografie thumb|100px|left|Blazonul tatălui lui Tit Bud la 1845

Tit Bud provenea din familia de nobili maramureșeni Bud, originari din Budești, cu diplomă de danie din 1361. Tit Bud s-a născut în 24 decembrie 1846 într-o veche casă parohială de lemn acoperită cu paie în Sat-Șugatag, Maramureș, fiu al preotului Ioan Bud, paroh în localitate între 1837-1856.Bud 1911, 67. A învățat azbuchirea în școala veche din sat, făcută din lemnele vechii biserici,Bud 1911, 66. apoi și-a continuat studiile la școala secundară din Sighet și Beiuș. A continuat studiile teologice la Seminarul Diecezan din Gherla (1865-1869),Marina 1998, 178. după care, între 1870-1873, funcționează ajutor de preot și învățător în Ieud.Bud 1911, 47. În 1873 a fost chemat de episcopul unit Mihail Pavel la Gherla, unde a împlinit funcția de notar consistorial. După mutarea episcopului Mihail Pavel la Oradea, Tit Bud s-a reîntors ca preot în satul natal, fiind paroh între 1880-1899. În acest răstimp el a ridicat aici o nouă școală, a lărgit casa parohială, a întărit veniturile bisericii și școlii. În 1893 a lărgit și reparat biserica și școala din filia Hărnicești. Din 1882 devine protopop al Cosăului, iar din 1887 vicar al Maramureșului. În această funcție, de vicar, a ridicat Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sighet, prima biserică a românilor din Sighetu Marmației,Prima biserică greco-catolică din Sighet a fost ridicată în 1809, însă aceasta a rămas parohiei rutene în anii 1860. casa parohială și o școală confesională.Bud 1911, 70-71. În 1899 și-a mutat reședința în Sighet, unde a împlinit și funcția de preot paroh al comunității locale, pe lângă cea de vicar unit al Maramureșului.

Pătintele Tit Bud a decedat la 19 august 1917, în Sighet, în momentul în care reprezentanții armatei imperiale și autorităților locale au coborât (rechiziționat) clopotul din turn și acesta, căzând, s-a spart pe caldarâmul din fața bisericii.Marina 1998, 185.

Scrieri thumb|250px|Titlul cărții din 1911 Ritual pentru pruncii școlari din școalele elementare poporale, Szamosújvár, Editura tipografiei diecezane, 1910, Date istorice despre protopopiatele, parohiile mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, Ed. Cu literile tipografiei diecezane, 1911, Tipic preoțesc din cărțile rituale, Tipografia "Aurora" A. Todoran, Gherla, 1894, Viața sânților, Gherla, Tipografia Diecesană, 1897, Tipic bisericesc din cărțile rituali și manuale de acest soiu, Gherla, Cu literile tipografiei diecezane, 1906, Isămnări [sic] și date despre înființarea parochiei gr.-cat. române din Sigetul Maramureșului (Máramarossziget), Gherla, Tipariul Tipografiei Diecesane, 1905, , Catechese pentru pruncii scolari din scolele elementare poporale, Gherla, 1977, Poezii populare din Maramureș, Bucharest 1908, 86 p. (Publicat de Academia Română), Concordantia biblica reale sau locuri scripturali in ordinea alfabetica a materiilor diverse, 2 părți, Gherla, 1876, Cuventari funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele [lui] Georgiu Molnaru, fost paroh protopop în Turț, Gherla, 1878, Asociațiunea pentru cultura poporului romîn din Maramureș: istoric, realizări, Transilvania, 1902, Disertațiune despre episcopii și vicarii români din Maramureș, Tipografia Diecezană, Gherla, 1891.Biblioteca Academiei Române, cartea nr. 6984 din 1974. cartea in format pdf la web.archive.org Viața Preacuratei Maria, Gherla 1879, Vlll+115 p.; Indreptar practic pentru păstorii sufletești, Gherla, 188 VIII+701 p., Traduceri: De unde nu este rentorcere: roman de Adrien Gabrielly, Pesta, 1872 Traduceri din A. Daudet Colaborări la: Familia - Oradea, Transilvania - Sibiu, Unirea - Blaj, Amicul Familiei - Gherla, Gutinul - Baia Mare ș.a.

Note

Bibliografie Studii

Câmpeanu Marius Constantin, teza de doctorat: VICARIATUL GRECO-CATOLIC AL MARAMUREȘULUI ÎNTRE ANII 1856 ȘI 1930, Conducător științific: Cercetător științific I Dr. Simion Retegan, Cluj–Napoca, 2015 (Depozit legal la Biblioteca Națională a României: cota V 110690 , Barcod DL-BN/2018/83195 )

Legături externe

Dicționarul teologilor români

Categorie:Nașteri în 1846 Categorie:Decese în 1917 Categorie:Folcloriști români Categorie:Istorici români Categorie:Oameni din județul Maramureș Categorie:Preoți greco-catolici români Categorie:Protopopi români Categorie:Ctitori de biserici Categorie:Decese pe 19 august Categorie:Nașteri pe 24 decembrie Categorie:Familia nobilă Bud