Păuliș (în , în ) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Barațca, Cladova, Păuliș (reședința) și Sâmbăteni.

Istoric Primele atestări documentare în care este menționată localitatea Păuliș apar în prima jumătatea a secolului al XIV-lea, în anul 1333, când în registrele dijmelor papale apare sub numele de Paululese, iar în anul 1334, sub denumirea de Sacerdos de Paulese sau Sacerdos de Paululese, după numele ordinului călugărilor paulini din Cetatea Cladova.

La începutul secolului al XVI-lea Păulișul a fost menționat în legătură cu biserica și chiliile călugărilor paulini, care se aflau la gura Văii Cladovei, Păulișul numărându-se între așezările ordinului călugăresc respectiv. La sfârșitul secolului al XVI-lea, ca urmare a faptului că ordinul călugăresc nu a respectat dispoziția voievodului Ardealului de a îmbrățișa confesiunea reformată, averile lor au fost confiscate și au fost siliți să părăsească acele meleaguri., A magyar Pálos-rend a csanádi püspöki megye területén, în: Történelmi és Régészeti Értesítő 4 (1888), p. 188-190.

Prima menționare pe hartă a localității sub denumirea de Palelese este din anul 1560.Coriolan Suciu, Op. cit.

Pentru prima dată întâlnim denumirea de Păuliș în anul 1752. În Conscripția din anul 1828, localitatea apare sub numele de Vetus Paulis și Neo Paulis pentru așezarea din nord-vestul localității a coloniștilor germani.

După darea în folosință a tramvaiului electric în anul 1913, întâlnim denumirea de Palos (H).

Ulterior actului reîntregirii neamului de la 1 decembrie 1918, când județul Arad a trecut sub administrație românească, numele localității revine la denumirea de Păuliș, nume păstrat până în prezent.

Primul document care amintește de localitatea Sâmbăteni, datează din secolul al XII-lea. Numele sub care apare satul este Sumbuth, ceea ce ne îndreptățește să credem că este legat de ziua Sâmbetei. De altfel, localități cu acest nume se găsesc și în țări vecine, nume care ar însemna rămășițele străvechi ale zeității Sabadius, divinitatea soarelui, aduse de coloniștii romani, veniți din Asia Mică.

Până în perioada Evului Mediu, istoria Păulișului este indisolubil legată de localitatea Cladova, care este menționată documentar pentru prima dată în anul 1308 sub denumirea de Kolodova. În anul 1333, atunci când Păulișul este menționat în registrul dijmelor papale, localitatea Cladova, apare sub numele de Sacerdos de Galauda.

Barațca a intrat în componența comunei Păuliș în anul 1939, sub denumirea de Persicani.

Așezare geografică Comuna Păuliș este situată în vestul României, în județul Arad, pe malul drept al râului Mureș, la poalele dealurilor ce alcătuiesc treapta sudică a Munților Zărandului, Masivul Highiș, într-o zonă de contact direct a muntelui cu câmpia, zonă cunoscută sub denumirea de Podgoria Aradului.

Vatra satului este amplasată pe exteriorul unui arc de curbură pe care dealurile subcarpatice îl formează aici.

Prin mijlocul comunei trece șoseaua DN7, din care se desprinde în centrul comunei DJ 708 B, ce străbate întreaga podgorie arădeană. Pe teritoriul comunei, trece DJ 708 C, care face legătura Sâmbăteni-Ghioroc, și DC 69, care face legătura cu satul Cladova.

Împreună cu satele aparținătoare, perimetrul vetrei comunei Păuliș este de 361 ha, din care perimetrul vetrei Păulișului este de 123 ha, a Sâmbăteniului este de 162 ha, a Barațcăi este de 26 ha și a Cladovei de 50 ha. Suprafața totală a comunei este de 12806 ha.

Clima Clima temperat-continentală moderată, verile nu sunt excesiv de călduroase, temperatura medie fiind de 22 °C, iernile fiind scurte și blânde, cu zăpadă redusă cantitativ, temperatura medie în lunile de iarnă nu scade sub - 3°C. Primăverile sunt scurte și timpurii, toamnele sunt lungi și călduroase.

Demografie Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Păuliș se ridică la 4.234 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.120 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,47%), cu minorități de romi (3,24%) și maghiari (1,61%), iar pentru 5,98% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,98%), cu minorități de penticostali (20,22%), baptiști (4,23%) și romano-catolici (2,39%), iar pentru 6,83% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Păuliș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Atracții turistice Biserica fortificată din satul Cladova, construcție secolul al XIV-lea, Ruinele cetății "Cladova", neolitic Monumentul Eroilor din satul Păuliș, în memoria ostașilor români, ofițeri, subofițeri și elevi ai "Detașamentului Păuliș", căzuți la datorie pentru a stopa intrarea trupelor hitleristo-hortyste spre Defileul Mureșului, s-a înălțat un Monument, opera sculptorilor arădeni: Emil Vitroel și Ion Munteanu împreună cu arhitectului Miloș Cristea. Monumentul are o înălțime de 20 m și o arhitectură deosebită. Ansamblul are ca element central statuia din bronz a unui ostaș român, cu arma strânsă la piept, orientat spre granița de vest a țării. Statuia ostașului ațezată pe un piedestal masiv din beton, are inscripționat pe postamentul ei textul omagial - "Eroilor de la Păuliș. 1944". Fundalul este format din două aripi stilizate, care semnifică avântul luptătorilor și victoria. făclia amplasată pe platforma monumentului simbolizează recunoștința veșnică a celor de azi și de mâine, pentru cei care s-au jerfit în acel sângeors septembrie 1944 pentru libertatea noastră. Valea Cladovei Lunca Mureșului Conacul de la Barațca

Eroii păulișeni care s-au jertfit pe câmpul de luptă în primul război mondial (1914-1918) Nr. crt.Gradul Numele și prenumeleAnul și locul morții1.SergentAndreescu Dimitrie1916, Italia2. SergentNeța Dimitrie 1916, Italia3.SergentNovac Dimitrie1916, Italia4. Sergent Răitaru Ioan1916, Italia5. SergentSocolan Nicolae1915, Serbia6. Caporal Barbă Nicolae1915, Rusia7.Caporal Șirian Florea 1914, Rusia8. CaporalZărie Dorel1917, Rusia9. Soldat Andrașiu Vasile1914, Serbia10. Soldat Ardelean Gheorghe191811. SoldatArdelean Teodor1918, Rusia12.Soldat Avrămuț IosifRusia13. Soldat Barbă Iosif1916, Italia14. Soldat Barbă Teodor 1915, Rusia15. Soldat Barbă Gheorgheîn prizonierat, Rusia16.SoldatBarna Gheorghe1918, spital17. Soldat Bățălăreanu Petru1916, Rusia18.Soldat Berariu Dimitrie1914, Serbia19.SoldatBerariu GheorgheRusia20.SoldatBoșneac Ioan191621.SoldatBoșneac Iosif191622. SoldatBoșneac Vasile1916, Rusia23. Soldat Brădean Teodor1916, Italia24.Soldat Bujugan Mihai1918, acasă25.SoldatCocioban Petu1918, Italia26. SoldatCrișan Ioan1916, Rusia27. SoldatCrișan Dimitrie1915, Rusia28. SoldatCuiedan Iosif1916, Italia29. Soldat Cuiedan IoanRusia30.SoldatDumbrăvicean Petru1914, Muntenegru31. SoldatFerenți Teodor1915,Rusia32. Soldat Giuri Ioan1918, Mărășești33. Soldat Ioțica Gheorghe1915, Serbia34. SoldatIvici Gheorghe191735. Soldat Jura Petru1916, Rusia36. Soldat Jura Ioan1916, Rusia37. Soldat Langher Isăilă1916, Italia38. Soldat Minișan Gheorghe1918, Italia39. Soldat Minișan Iosif191840.Soldat Minișan Petru191841. Soldat Mircu Petru1917, Rusia42. Soldat Mizul Blagoe191943. Soldat Neța Gheorghe1916, Italia44. Soldat Neța Gheorghe1917, Rusia45. Soldat Nija Isailă1914, Rusia46. Soldat Novac Nicolae 1915, Rusia47. Soldat Păcurar Dimitrie1917, Italia48.SoldatPernevan VasileRusia49. SoldatPopovici CostaRusia50. Soldat Rista PetruRusia51. SoldatRudău Teodor1917, Cluj52. SoldatRusu Ioan1915, Rusia53. Soldat Rusu Ioan1918, acasă54. Soldat Simion Teodor1916, Rusia55. Soldat Stoiu Nica 1914, acasă56. Soldat Șirian Mihai1917, spital, Arad57.Soldat Șirian Dimitrie 1915, Rusia58. Soldat Șirian Mihai 1915, Rusia59. Soldat Șirian Gheorghe1915, Rusia60. Soldat Vasi Nicolae1918, Rusia61.Soldat Vărășeț Ioan1915, spital

Eroi - fii ai satului Cladova, jertfiți pe câmpul de luptă în primul război mondial 1914-1918 Hancea Petru Vasa Ioan Ștef Teodor Recnit Dolfi Dascăl Dimitrie Blaj Nuțu Dascăl Ion Moștior Dumitru Păcurari Nuțu Blaj Ștefan Ursulescu Gheorghe Ștef Gheorghe Lăcătiș Dumitru Lingurari Ignat Moștior Vila

Eroii păulișeni de naționalitate germană din primul război mondial Borscht Martin Duran Andreas Duran Georg Duran Michael Holzer Martin Grafner Matthias Jakob Johann Muller Andreas Reingruber Georg Wegmann Georg Wegman Peter Zollner Andreas

Note

Lectură suplimentară Monografia comunei Păuliș, Petru Nicoară, Tatiana Tudur, Cornelia Foster, Editura Mirador, Arad, 2010

Vezi și Râul Mureș între Lipova și Păuliș (sit de importanță comunitară)

Păuliș