Havârna este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Balinți, Galbeni, Gârbeni, Havârna (reședința), Niculcea și Tătărășeni.

left|320px|thumb|Havârna pe harta toponimică a Hudeștiului

Etimologie Numele comunei este dat de un pârâiaș ce izvorăște de sub un deal aflat la 7–8 km de vatra satului Havârna și care prezintă un curs intermitent;

Așezare Comuna este situată în partea de nord-est a județului Botoșani, în Câmpia Moldovei, la 23 km distanță de municipiul Dorohoi și 16 km distanță de Darabani. Este traversată de Râul Bașeu (pe care s-au amenajat iazuri) și de DJ293.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Havârna se ridică la 4.193 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.569 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,99%), iar pentru 3,89% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,43%), cu minorități de baptiști (4,27%), martori ai lui Iehova (1,84%) și adventiști (1,72%), iar pentru 4,08% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric Pe raza satelor Balinți, Havârna și Tătărășeni au fost descoperite urme de răspândire a culturii Cucuteni, atestând faptul că teritoriul comunei fusese locuit încă din Neolitic. Monezi de aur de pe vremea stăpânirii romane, au fost găsite în zona „Podul de piatră”, numit și Podul lui Ștefan. Deși este știut faptul că romanii nu au trecut prin aceste locuri, populația a avut legături cu stăpânirea romanilor. În prezent, monezile sunt expuse la Muzeul de Istorie din Botoșani. Construcția unui baraj de acumulare peste râul Podriga a șters în cele din urmă existența podului.

Nu doar Ștefan cel Mare a trecut pe aici, ci cel mai probabil și Mihai Viteazul sau căpeteniile sale, din moment ce lupta cu Ieremia Movilă bătălie ce s-a dat la Verbia, un sat nu departe de Havârna. Afirmația este întărită de faptul ca Petriceicu Vodă urmaș al movileștilor își avea la începutul secolului XVII crescătoria de vite pe valea Bașeului, la Tătărășeni, loc unde a mai fost decimată o oaste tătară, după cum spune cronicarul Miron Costin în „Letopisețul Țării Moldovei“.

Tot aici au mai fost amintite și numele unor familii ca Misloschi sau Buhaschi. Despre vremurile mai noi, adică mai apropiate de secolul XXI, de asemenea se pot spune multe: comuna a avut delegat la divanurile ad-hoc și a participat la Războiul de Independență din 1877. Țăranii păstrează cu sfințenie pământurile de la 1864, din timpul marii reforme agrare a lui Cuza. Eusebiu Camilar relatează în romanul „Negura“, cum în refugiul din primăvara anului 1944, a fost cantonat cu armata în această comună.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Prutul de Sus a județului Dorohoi și era alcătuită din satele Balinți, Gârbeni și Havârna, cu 2477 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 85 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Centru a aceluiași județ, având aceiași structură și o populație de 4380 de locuitori.

În 1950, comuna a fost transferată raionului Darabani din regiunea Botoșani, după care în 1952 a fost transferată la regiunea Iași și (după 1956) la regiunea Suceava. În 1960, comuna a fost transferată raionului Săveni. În 1968, a trecut la județul Botoșani, în structura actuală, fiindu-i alipit între timp și satul Tătărășeni (până atunci, la comuna Mileanca);

Monumente istorice În comuna Havârna există un sit arheologic și două așezări din sec. IV - V, Epoca migrațiilor respectiv Eneolitic (cultura Cucuteni). De asemenea, alte monumente istorice din comună incluse pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani sunt: Ansamblul bisericii de lemn „Sf. Nicolae” din Havârna (1795), biserica de lemn cu același hram (1795) și o clopotniță de lemn (1875);

Politică și administrație Comuna Havârna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Personalități Petre Achițenie, pictor și profesor universitar. A zugrăvit împreună cu un grup de studenți biserica „Înălțarea Domnului“ din satul reședință și a restaurat picturile bisericii „Uspenia“ din Botoșani, lăcaș de cult unde a fost botezat Mihai Eminescu. Gerard Jităreanu, rector la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, profesor universitar, inginer agronom

Note

Vezi și Iazurile de pe valea Ibănesei - Bașeului - Podrigăi (arie de protecție specială avifaunistică)

Havârna