Unitatea 731 a fost o unitate sub acoperire de cercetare și dezvoltare pentru arme biologice din cadrul Armatei Imperiale Japoneze. În cadrul acestei unități au fost puse în practică experimente pe oameni, (în principal chinezi), în timpul celui de-al doilea război chino-japonez și celui de-al doilea război mondial. În cadrul acestei unități de cercetare militară au avut loc unele dintre cele mai cunoscute crime de război japoneze. Numele oficial al unității era Departamentul politic al jandarmeriei (Kempeitai) și laboratorul de cercetare pentru prevenirea epidemică, fiind creată inițial ca secție politico-ideologică a jandarmeriei Kempeitai. Scopul inițial era contracararea propagandei ideologice și politice ostile și întărirea moralului unităților militare nipone.
Descriere
Unitatea a fost camuflată ca o unitate de purificare a apei și avea baza în districtul Pingfang din nord-estul orașului chinezesc Harbin, din statul marionetă Manchukuo. Dacă la început unitatea a lucrat în principal pentru combaterea propagandei comuniste, și-a extins în curând responsabilitățile și în alte direcții, atât în țară cât și în străinătate.
Unitatea 731 a fost promotoarea ideii de superioritate rasială niponă și a desfășurat activități de contraspionaj, spionaj și sabotaj politic în spatele liniilor inamice. A avut legături cu poliția militară, serviciile de contraspionaj manciuriene și serviciile secrete nipone. În Manciuria a folosit un număr de agenți emigranți ruși albi, chinezi, manciurieni, mongoli sau de alte naționalități pentru diferitele acțiuni sub acoperire.
Aproximativ zece mii de oameni, atât civili cât și militari, chinezi, coreeni, mongoli și ruși, au fost cobai pentru experimentele efectuate în cadrul Unității 731.http://www.chinadaily.com.cn/en/doc/2003-10/17/content_273165.htm – Articol din ziarul CHINAdaily despre publicarea unei cărți cu privire la crimele de războpi japoneze și războiul biologic. De asemenea, a existat un număr de prizonieri de război Aliați care au fost folosiți la experimentele pe oameni în Unitatea 731.http://english.people.com.cn/200508/03/eng20050803_200004.html – Dezvăluiri din arhivele secrete despre Unitatea 731. În plus, folosirea armelor biologice dezvoltate de Unitatea 731 a dus la moartea a zeci de mii de locuitori ai Chinei – există estimări care afirmă că au existat până la 200.000 de victime.http://www.globalsecurity.org/wmd/world/japan/bw.htm – Programul japonez de arme biologice.
Unitatea 731 a fost doar una dintre mai multele centre de cercetare în domeniul armelor biologice, ( Unitatea 516 – Qiqihar, Unitatea 543 – Hailar, Unitatea 773 – Unitatea Songo, Unitatea 100 – Changchun, Unitatea 1644 – Nanjing, Unitatea 1855 – Beijing, Unitatea 8604 – Guangzhou, Unitatea 200 – Manciuria and Unitatea 9420 – Singapore).
Mulți dintre oamenii de știință implicați în cercetările din cadrul Unității 731 au avut după încheierea războiului cariere strălucite în politică, învățământul superior, afaceri sau medicină. O mică parte dintre ei au fost arestați de forțele sovietice și au fost judecați în cadrul proceselor pentru crime de război de la Habarovsk. Cei mai mulți însă, care s-au predat americanilor, au fost grațiați în schimbul dezvăluirii rezultatelor cercetărilor lor secrete. http://www.fas.org/nuke/guide/usa/cbw/bw.htm – Armele biologice.
Activitățile Unității 731 au fost declarate crime de război de către ONU.
Înființarea În 1932, generalul Shiro Ishii a fost numit la comanda Laboratorul armatei pentru cercetările de prevenire a epidemiilor. Oamenii de sub comanda lui au construit lagărul de prizonieri Zhong Ma (ale cărui clădiri principale erau numite Fortăreața Zhongma), un lagăr de prizonieri și centru de experimentare la Beiyinhe, (un sat la 100 km de Harbin). Liniile de cale ferată au fost folosite pentru transportul materialelor și echipamentului necesar lagărelor. Ishii a organizat unitatea secretă de cercetare "Togo" pentru efectuarea de cercetări în domeniul armelor chimice și biologice. În 1935, după o serie de incidente – o evadare, mai apoi o explozie – Ishii a fost nevoit să închidă lagărul Zhong Ma. El a mutat toate instalațiile la 24 km sud de Harbin, la Pingfang, într-un lagăr mult mai mare. Sheldon H. Harris, Factories of Death: Japanese Biological Warfare 1932-45 and the American Cover-Up, Routledge, 1994. ISBN 0-415-09105-5 ISBN 0-415-93214-9. pag. 26 și 33.
Mai târziu, unitatea a fost integrată în Armata din Kwantung ca „Departamentul de prevenire epidemică”, dar a fost divizată în „Unitatea Ishii” și „Unitatea Wakamatsu”. După anul 1941, aceste unități erau cunoscute cu numele generic de „Departamentul de prevenire epidemică și purificare a apei a Armatei din Kwantung”, sau mai simplu, „Unitatea 731”. Unitatea era sprijinită direct de corpurile paramilitare ale Ferației Imperiale a Tineretului, de secțiile de cercetare ale universităților nipone și de Kempeitai.
Activități A fost inițiat un proiect secret cu numele de cod „Maruta” pentru folosirea ființelor umane în experimentele cu armele biologice și chimice. Au fost adunați mai mulți subiecți din cadrul populației înconjurătoare, aceștia fiind numiți uneori eufemistic ca „bușteni” (maruta, 丸太). Această denumire a fost considerată la început de către membrii unității o „glumă”, de vreme ce autoritățile locale știau că în cadrul unității funcționa un gater. Printre persoanele folosite pe post de cobai umani s-au numărat copii, femei gravide sau femei în vârstă. Numeroase experimente și vivisecții au fost efectuate fără utilizarea niciunui anestezic, deoarece se presupunea că folosirea lor ar fi denaturat rezultatele sau pentru că nu era necesar, dat fiind faptul că victimele erau legate.
Vivisecțiile
Prizonierii au fost victimele vivisecțiilor efectuate fără anestezie. Vivisecțiile au fost efectuate asupra unor prizonieri infectați cu diferite boli. Cercetătorii au efectuat operații asupra prizonierilor, îndepărtându-le diferite organe pentru studiul bolilor. Aceste operații erau efectuate asupra victimelor aflate încă în viață, deoarece se credea că procesul de descompunere ar fi afectat rezultatele „cercetărilor”. Prizonierii supuși vivisecțiilor erau persoane adulte, tineri sau sugari. "Unmasking Horror" Nicholas D. Kristof (17 martie 1995) New York Times. A special report.; Japan Confronting Gruesome War Atrocity Au fost efectuate vivisecții asupra femeilor însărcinate, cărora li s-au extras fetușii. „Unlocking a deadly secret” Fotografii ale vivisecțiilor Unui număr de prizonieri li s-au amputat membrelele pentru studierea pierderii de sânge. Uneori, membrele amputate dintr-o parte a corpului au fost atașate pe partea opusă a corpului. În alte cazuri, membrele prizonierilor au fost înghețate și amputate, în vreme ce altora, după înghețare, li s-au dezghețat respectivele membre pentru studierea efectelor cangrenelor netratate și a procesului de putrezire. Mai multor prizonieri li s-a eliminat stomacul, iar esofagul le-a fost atașat chirurgical direct la intestine. S-au efectuat experimente de îndepărtare a unor porțiuni din creier, plămâni, ficat, etc asupra mai multor prizonieri.Japan Admits Dissecting WW-II POWs James Bauer. "Japanese Unit 731 Biological Warfare Unit" Viewed 16 ianuarie 2007
În anul 2007, doctorul Ken Yuasa a mărturisit în ziarul Japan Times că „Mi-a fost frică în timpul primei mele vivisecții, dar în cazul celei de-a doua mi-a fost mult mai ușor. Începând cu a treia oară eram dispus să o fac”. El a apreciat că cel puțin 1.000 de persoane, inclusiv chirurgi, au fost implicați în vivisecții în cadrul lagărelor din China continentală. Vivisectionnist recalls his day of reckoning, https://web.archive.org/web/20110907084043/http://search.japantimes.co.jp/cgi-bin/nn20071024w1.html
Testarea de arme
Țintele umane au fost folosite pentru testarea grenadelor poziționate la diferite distanțe și în diferite poziții. Țintele umane au fost folosite pentru testarea efectelor aruncătoarelor de flăcări. Prizonieri aflați în viață au fost legați de stâlpi și au fost folosiți ca ținte pentru studierea efectelor bombelor biologice, chimice sau a celor explozive.
Experimentele cu microbi
Prizonierilor le-au fost inoculați microbi ai diferitelor boli. Bărbați sau femei prizonieri au fost infectați în mod voit cu sifilis sau cu blenoragie și nu au fost tratați, fiind folosiți pentru studierea efectelor bolilor. Prizonierii au fost infectați cu purici pentru a obține o cantitate suficient de mare de insecte purtătoare de boli, necesare la studierea vectorilor de transmitere a bolilor. Purici purtători de boli, haine sau alimente infectate încapsulate în bombe au fost lansate asupra diferitelelor ținte din China. După estimările chinezilor, epidemiile de holeră, antrax sau ciumă pe care le-au provocat aceste lansări de arme biologice au dus la moartea a aproximativ 400.000 de persoane. Tularemia a fost testată pe civili chinezi mai înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Video adaptat de pe „Biological Warfare & Terrorism: The Military and Public Health Response”, „Centers for Disease Control and Prevention”. Unitatea 731 și subunitățile sale afiliate (Unitatea 1644, Unitatea 100, etc) au produs arme biologice folosite împotriva armatei și populație civile chineze de-a lungul întregului război mondial. Avioane zburând la înălțime mică au împrăștiat deasupra orașelor de coastă din China purici infestați cu ciumă. Aceste acțiuni au dus la moartea a mii de oameni după infectarea lor cu ciumă bubonică.Barenblatt, Daniel. A Plague Upon Humanity: the Secret Genocide of Axis Japan's Germ Warfare Operation, HarperCollins, 2004. ISBN 0-06-018625-9
Alte experimente
Anumiți prizonieri au fost spânzurați cu capul în jos pentru a se urmări modul în care se sufocă. Altor prizonieri li s-a injectat aer în artere pentru studii asupra emboliei, sau li s-a injectat urină de cal în rinichi. Alți prizonieri au fost înfometeți până la moarte și au fost urmăriți. Asupra prizonierilor s-au efectuat diferite experimente în camere presurizate.
Alți prizonieri au fost expuși la temperaturi negative extreme pentru studiul degerăturilor, rezistenței la frig și a efectelor gangrenării țesuturilor. Alte experimente au studiat efectele arsurilor asupra capacității de supraviețuire a prizonierilor. Mai mulți prizonieri au fost plasați în mașini centrifuge și au fost rotiți până la moarte. Mai multor prizonieri li s-a injectat sânge animal pentru studierea efectelor asupra lor. Mai mulți prizonieri au fost supruși unor doze diverse de raze X. Prizonierii au fost folosiți pentru testarea diferitelor gaze toxice și a camerelor de gazare. Mai multor prizonieri li s-a injectat apă de mare pentru a se determina dacă aceasta poate înlocui serul fiziologic.
Războiul biologic
Cercetătorii japonezi au efectuat teste asupra prizonierilor infectându-i cu ciumă, holeră, variolă, botulism și altele.Programul armelor biologice al Japoniei Federation of American Scientists Aceste cercetări au dus la producerea bombei cu bacili de defoliere și bombei cu purici, amândouă folosite la răspândirea ciumei.Trecerea în revistă a studiilor asupra războiului biologic Unele dintre aceste bombe au fost proiectate sub forma de proiectile din ceramică. Aceste bombe au fost concepute pentru infectarea terenurilor agricole, a rezervoarelor și fântânilor de apă, a stocurilor de alimente cu antrax, purici purtători de ciumă, febră tifoidă, dizenterie, holeră și alte boli mortale. În afară de aceste bombe, avioanele japoneze au lansat asupra diverselor zone din China haine și alimente infectate cu diferite boli.
Membri importanți ai Unității 731 Generalul locotenent Shiro Ishii Locotenentul colonel Ryoichi Naito Doctorul Masaji Kitano Yoshio Shinozuka
Subunități
Unitatea 731 a fost împărțită în opt subdiviziuni: