Hamburgerul, cunoscut și ca Burger, este un fel de mâncare preparat dintr-o chiflă tăiată, o chiftea (adesea din carne tocată de vită) condimentată și, în general, diverse legume (roșii, ceapă, salată, castraveți murați) și sosuri (ketchup, muștar, maioneză etc.). Alte ingrediente pot fi brânza (adesea americană sau cheddar, devenind astfel un cheeseburger), bacon, ouă, avocado etc.

Hamburgerul este un produs standard în multe lanțuri fast-food și este considerat a fi felul de mâncare principal din Statele Unite ale Americii. În restaurantele americane de tip fast-food este servit adesea ca parte a unui meniu, alături de o porție de cartofi prăjiți și o băutură răcoritoare carbogazoasă, cum ar fi Coca-Cola, sau un milkshake.

Istoric La începutul secolului al XIX-lea exista în Hamburg un preparat uneori afumat sau sărat din carne tocată de vită, cu aspect asemănător unei fripturi. Fiind un produs ușor de conservat, „friptura de Hamburg” a trecut Atlanticul odată cu emigranții germani începând cu anii 1840, ajungând în New York. Aceștia au deschis tarabe unde comercializau „steak cooked in the Hamburg style” (friptură gătită în stil Hamburg). Mai târziu a început să fie servită în restaurantele new-yorkeze ca fel principal, adesea fără pâine.

Siguranță alimentară Chifteaua pentru hamburger se prepară termic la grătar sau în tigaie. Potrivit normelor de siguranță alimentară emise de Departamentului Agriculturii al SUA (USDA) și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC), chiftelele pentru burger din carne tocată de vită sau bizon trebuie să gătite până la atingerea temperaturii interioare de cel puțin 71°C (160°F), iar cele din carne tocată de pui sau curcan până la minim 74°C (165°F). Carnea tocată de vită care nu este preparată termic corespunzător poate fi contaminată cu bacterii patogene precum Salmonella spp., Escherichia coli O157:H7 și Listeria monocytogenes, care pot provoca toxiinfecții alimentare severe. De asemenea, orice fel de carne tocată, indiferent de calitate, prezintă un risc microbiologic superior comparativ celui al bucăților întregi de carne, ca urmare a procesului tehnologic de mărunțire. În timpul tocării, bacteriile de pe suprafața cărnii sunt dispersate în întreaga masă a produsului tocat, iar suprafața totală crescută semnificativ ca urmare a acestui proces favorizată multiplicarea microorganismelor. Din aceste rațiuni de siguranță alimentară, majoritatea lanțurilor mari de fast-food, nu oferă posibilitatea algerii de către consumator a gradului de preparare al chiftelelor din burgeri, astfel încât acestea sunt servite doar după ce sunt gătite complet („well-done”). În restaurantele specializate este posibilă servirea burgerilor preparați sub nivelul de gătire complet prin implementarea unor măsuri specifice de igienă și trasabilitate, cum ar fi folosirea exclusiv a cărnii potrivite pentru a fi consumată fără a fi gătită complet, monitorizarea atentă a tuturor proceselor tehnologice prin care trece carnea și controlul strict al temperaturii pe întreaga lungime a lanțului alimentar. Nu este recomandat consumul burgerilor care nu sunt gătiți complet copiilor, femeilor însărcinate și adulților cu vârsta de peste 65 de ani sau persoanelor imunocompromise.

Varietate Un burger clasic are la bază o chiftea din carne tocată de vită într-o chiflă moale (cu sau fără susan), la care se pot adăuga legume și sosuri. Ingredientele tradiționale sunt salata verde, roșia, ceapa și castraveții murați. Dacă se adaugă o felie de brânză, atunci acesta devine un cheeseburger.

Burger cu alte feluri de carne Pe lângă carnea tocată de vită care este folosită în burgerii tradiționali, pot fi folosite alte feluri de carne pentru prepararea chiftelei din burger, și anume:

Burger de pui: din carne tocată din piept de pui fript din pui prăjit Burger de curcan Burger de porc Burger de pește Burgeri vegetali Acest tip de burger este bazat în general pe o chiftea preparată din ingrediente vegetale. Există variante concepute pentru a imita pe cât posibil textura, suculența și aspectul cărnii dintr-un hamburger. În acest scop se folosesc proteine vegetale texturate, proteine izolate sau concentrate, grăsimi vegetale și diverși aditivi alimentari. Pe de altă parte, în compoziția burgerilor vegetali pot fi folosite chiftele vegetale mai puțin procesate, realizate din ingrediente simple, care nu imită textura sau gustul cărnii de vită. Acest tip de chiftele pot conține fasole, năut, linte, soia, cereale, ciuperci, seimnțe, nuci și diverse legume și condimente.

Diverse feluri de chiftele vegetale sunt disponibile în supermarketuri sub formă refrigerată sau congelată.

În restaurante Burgerii vegani sau vegetarieni sunt comercializați și în restaurante, inclusiv în cele de tip fast-food.

Potrivit unei analize InfoCons din 2024 privind burgerii vegetali vânduți în marile lanțuri de fast-food din România, toate produsele conțineau cel puțin 7 aditivi alimentari. Un procent de 83,66% din produsele analizate conțineau gumă de xantan (E415), iar 66,67% dintre acestea aveau în compoziție amidon modificat (E1422), esteri mono și diacetiltartici (E472e), sorbat de potasiu (E202) și acid ascorbic (E300).

Galerie

Vezi și Fast food Sandviș

Legături externe

Categorie:Fast food Categorie:Bucătărie americană Categorie:Bucătăria germană Categorie:Sandvișuri