1946

__NOTOC__ 1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Evenimente Ianuarie thumb|180px|25 ianuarie: Generalul american, Douglas MacArthur, recomandă printr-o telegramă către Statul Major al SUA ca împăratul Hirohito să nu fie judecat pentru crime de război. 7 ianuarie: Admiterea în guvernul Petru Groza a câte unui reprezentant al PNȚ și PNL în calitate de miniștri secretari de stat fără portofoliu - anunță sfârșitul „grevei regale”. 10 ianuarie: La Londra se desfășoară prima sesiune a Adunării Generale a ONU. 11 ianuarie: Enver Hodja declară Republica Populară Albania, cu el însuși ca prim-ministru. 16 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de șef al guvernului provizoriu francez. 17 ianuarie: Prima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. 19 ianuarie: La Tokio ia ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi. 20 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de președinte al Franței. 25 ianuarie: Generalul american, Douglas MacArthur, recomandă printr-o telegramă către Statul Major al SUA, ca împăratul Hirohito să nu fie judecat pentru crime de război.

Februarie 2 februarie: Ungaria devine republică. 5 februarie: Marea Britanie și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România. 14 februarie: A început să funcționeze primul calculator electronic Eniac, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite. 14 februarie: Banca Angliei este naționalizată. 24 februarie: Juan Perón este ales președinte al Argentinei.

Martie thumb|230px|16 aprilie: Statele Unite au lansat cu succes primul test al unei rachete V-2, capturată din Germania și testată la White Sands Proving Ground. 2 martie: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord. 4 martie: Carl Gustaf Emil Mannerheim demisionează din funcția de președinte al Finlandei. 5 martie: Winston Churchill rostește celebrul discurs de la Fulton, Missouri despre Cortina de fier. Se declanșează Războiul Rece. 30 martie: S-a înființat Opera de Stat din Timișoara. 30 martie: Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.

Aprilie 3 aprilie: Este instalată Curtea Internațională de Justiție. 3 aprilie: Generalul japonez, Masaharu Homma, este executat pentru conducerea în Filipine a Marșului Morții de la Bataan. 6 aprilie: Este asasinat, la București, pictorul Anatol Vulpe. Ucigașii lui nu au fost identificați niciodată. 10 aprilie: În Japonia, femeile votează pentru prima dată, în timpul alegerilor pentru Camera Reprezentanților a Dietei Imperiale. 13 aprilie: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov. 16 aprilie: Statele Unite au lansat cu succes primul test al unei rachete V-2, capturată din Germania și testată la White Sands Proving Ground. 18 aprilie: Societatea Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU. 25 aprilie: Începe la Paris reuniunea miniștrilor de externe ai celor Patru Mari Puteri. 29 aprilie: Foștii prim-miniștri japonezi Hideki Tōjō (1941-1944), Kiichiro Hiranuma (1939), Koki Hirota (1936-1937) și Kuniaki Koiso (1944-1945), alături de alți 24 de inculpați au fost puși sub acuzare la Tokyo pentru crime de război, de uciderea a mii de americani la Pearl Harbor, pentru conspirație "de a asigura dominația militară, navală, politică și economică a întregii lumi". Toți membrii supraviețuitori ai cabinetului Tōjō au fost incluși în actul de acuzare.

Mai thumb|220px|3 mai: La Tokyo începe procesul crimelor de război. thumb|220px|25 iulie: SUA au testat prima bombă atomică subacvatică. 3 mai: Începe la Tokyo varianta asiatică a Proceselor de la Nürnberg. 7 mai: Masaru Ibuka și Akio Morita au fondat compania Sony în Minato, Tokyo, Japonia. 9 mai: Regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei abdică și este succedat de fiul său, Umberto al II-lea. 17 mai: Formarea Blocului Partidelor Democratice din România. 20 mai: Camera Comunelor din Regatul Unit decide să naționalizeze minele. 21 mai: La Laboratorul Los Alamos, fizicianul canadian, Louis Slotin, își salvează colegii însă el primește o doză fatală de radiație. Nouă zile mai târziu a murit. 26 mai: Alegeri parlamentare în Cehoslovacia cu victoria comuniștilor (38%). 27 mai: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele două guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertaților și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare. 31 mai: În urma unui referedum în Grecia, cetățenii își manifestă susținerea pentru revenirea la monarhie.

Iunie 1 iunie: Sunt executați la Jilava, Mareșalul Ion Antonescu, împreună cu Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu și Gheorghe Alexianu, în urma condamnării la moarte de instanța "Tribunalului Poporului". 2 iunie: Printr-un referendum, italienii decid să transforme Italia dintr-o monarhie în republică. După acest referendum, regele Italiei Umberto II di Savoia a fost exilat. Femeile votează pentru prima dată.

Iulie 1 iulie: Fondarea Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giulești, actualul Teatrul Odeon. 8 iulie: A fost creată Uniunea Internațională a Profesorilor. 21 iulie: A fost creată Federația Mondială a Oamenilor de Știință – FMOS. 22 iulie: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcționează, efectiv, de la 7 aprilie 1948 (România este membru al OMS din 1948). 25 iulie: Statele Unite au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, Oceanul Pacific. 29 iulie: Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).

August thumb|200px|1 octombrie: Se încheie procesul de la Nürnberg 13 august: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.

Septembrie 2 septembrie: Jawaharlal Nehru devine prim-ministru al Indiei. 5 septembrie: Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini. 6 septembrie: George Enescu și soția sa, Maruca Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin. 15 septembrie: Bulgaria se proclamă Republică Populară. 1 octombrie: Se încheie procesul de la Nürnberg. 12 octombrie: A fost înființat la Iași, Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon". 13 octombrie: Ratificarea Constituției franceze și nașterea celei de-A patra Republici Franceze. Președinte ales Felix Godin.

Octombrie 1 octombrie: Pronunțare finală în cadrul Proceselor de la Nürnberg. 12 condamnări la moarte prin spânzurare (Martin Bormann, Hans Frank, Wilhelm Frick, Hermann Göring, Alfred Jodl, Ernst Kaltenbrunner, Wilhelm Keitel, Joachim von Ribbentrop, Alfred Rosenberg, Fritz Sauckel, Arthur Seyss-Inquart și Julius Streicher), 3 închisoare pe viață (Walther Funk, Rudolf Hess și Erich Raeder), 2 închisoare la 20 ani (Baldur von Schirach și Albert Speer), 1 închisoare la 15 ani (Konstantin von Neurath), 1 închisoare la 10 ani (Karl Donitz) și 3 achitări (Hans Fritzsche, Franz von Papen și Hjalmar Schacht), iar 2 declarați nevinovați (Gustav Krupp, Robert Ley). Hermann Göring și Robert Ley s-au sinucis, iar Martin Bormann a fost condamnat în contumacie.

Noiembrie thumb|200px|19 noiembrie: Alegerile din 1946 4 noiembrie: Crearea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură - UNESCO, cu sediul la Paris, la care au aderat 160 de state. 19 noiembrie: Primele alegeri parlamentare postbelice din România, declarate "libere și nestingherite", care au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anunțat victoria Blocului Partidelor Democratice (79,86% din voturi). Primele alegeri la care femeile din România au drept de vot. 29 noiembrie: Ședința extraordinară a Comitetului Executiv al PNȚ – Iuliu Maniu, la care se analizează desfășurarea alegerilor și rezultatele lor.

Decembrie 11 decembrie: Este fondat UNICEF (Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite). 19 decembrie: Începe primul dintr-o serie de Războaie din Indochina, desfășurate în Vietnam, Laos și Cambodgia. Au luat sfârșit pe 1 august 1954. 20 decembrie: Este „etatizată” Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice. 31 decembrie: Președintele Statelor Unite, Harry S. Truman, declară oficial sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Nedatate Curtea Internațională de Justiție (Curtea Mondială). Principalul for juridic al Națiunilor Unite, cu sediul la Haga, Olanda. Der Spiegel (Oglinda). Revistă săptămânală ilustrată, una din cele mai importante publicații din Germania. Înițial s-a numit Diese Woche (Săptămâna aceasta).

Arte, științe, literatură și filozofie 16 ianuarie: George Călinescu începe la Facultatea de Litere din Universitatea București, cursul "Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică" cu lecția de deschidere intitulată Sensul clasicismului. 4 martie: Frank Sinatra lansează primul său album The Voice Of Frank Sinatra. 20 septembrie: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Gellu Naum publică Spectrul longevității: 122 de cadavre, Castelul Orbilor. Lucian Blaga publică Trilogia valorilor. Mihai Ralea publică Explicarea omului. Mircea Florian publică Misticism și credință.

Nașteri

Ianuarie

1 ianuarie: Alina Diaconu, scriitoare argentiniană 1 ianuarie: Roberto Rivelino, fotbalist brazilian 2 ianuarie: Wolfgang Bulfon, politician austriac 3 ianuarie: John Paul Jones (n. John Richard Baldwin), muzician, compozitor, producător și instrumentist britanic (Led Zeppelin) 4 ianuarie: Mihai Constantinescu, interpret român de muzică ușoară (d. 2019) 5 ianuarie: Diane Keaton (n. Diane Hall), actriță americană de film (d.2025) 6 ianuarie: Syd Barrett (n. Roger Keith Barrett), cântăreț, compozitor și muzician britanic, membru fondator al grupului Pink Floyd (d. 2006) 6 ianuarie: Stelian Țurlea, jurnalist român 7 ianuarie: Mike Wilds (William Michael Wilds), pilot britanic de Formula 1 9 ianuarie: Virgil Săhleanu, lider sindical român (d. 2000) 11 ianuarie: Elena Giurcă, canotoare română 11 ianuarie: Tony Kaye (n. Anthony John Selvidge), muzician britanic 11 ianuarie: John Piper (John Stephen Piper), scriitor și predicator american 11 ianuarie: Eugen Uricaru, scriitor român 12 ianuarie: Dan Ilie Morega, politician român 15 ianuarie: Ion Țurcanu, politician din R. Moldova 16 ianuarie: Kabir Bedi, actor indian 16 ianuarie: Graham Masterton, scriitor britanic 17 ianuarie: Abdelwahab Meddeb, scriitor francez (d. 2014) 20 ianuarie: David Lynch (David Keith Lynch), regizor american de film (d.2025) 20 ianuarie: Pierre Riffard, filosof francez 21 ianuarie: Ichiro Hosotani, fotbalist japonez (atacant) 22 ianuarie: Mircea Breazu (aka Benjamin Armbruster), actor, cascador și coregraf româno-germano 23 ianuarie: Florence O'Mahony, politician irlandez 24 ianuarie: Rafael Orozco, pianist spaniol (d. 1996) 24 ianuarie: Ted Bundy, criminal în serie american (d. 1989)