Bolotești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bolotești (reședința), Găgești, Ivăncești, Pietroasa, Putna și Vităneștii de sub Măgură.

Etimologie Numele comunei și a satului omonim Într-un studiu realizat de Alexandru Arbore pentru revista Milcovia, acesta ar fi de părere că denumirea de Bolotești ar deriva de la cuvântul rus Bolota, care ar însemna baltă. Într-o lucrare a Margaretei Ștefănescu, se analizează etimologia cuvântului rus boloto, ce se trage la rândul său din slavonul blato, ambele cu sens de baltă, însă nu se poate vorbi de baltă având în vedere că localitatea ar fi așezată la poalele dealului Măgura Odobeștilor.

O altă teorie plauzibilă ar fi cea a lui Iorgu Iordan, care explică că numele de Bolotești s-ar trage de la un nume de persoană Boloto din Bolă+otă, iar o alta plasează originea comunei de la un cneaz, întemeitor al satului care se chema Bolotă. În prezent, localitatea nu are nicio persoană cu numele de Bolotă, dar acest nume este menționat într-un document de pe 13 noiembrie 1672: „... Simeon, Tudur, Pleşea de Grozeşti, Gavrilă Bolotă şi cu femeia mea Petra şi cu fii, vând vie... Întăreşte Ion Ştefan – Petru Voievod”.

Etimologia altor sate ale comunei Găgești Numele satului provine de la un bătrân pe nume Gagea. Acest fapt este probat de o monografie realizată de învățătorul Ion Popescu, care a spus că în muntele Măgura ar fi existat o poiană care s-ar fi numit poeana lui Gagea, dar și de părerea unui fost director al școlii din Găgești Uranus Diaconescu, care într-o monografie de a sa se menționează că un cioban Gagea s-a stabilit pe valea Putnei, întemeind aici un sătuc. Părăsind valea apei, Gagea se ridică pe plaiul Măgurei și construiește o fântână care îi poartă numele și azi Fântâna lui Gagea; Pietroasa Satul poartă denumirea pârâului cu același nume, ce curge prin mijlocul său;

Așezare Este situată la poalele de sud-est ale Măgurii Odobești, pe râul Putna, la 15 km de Panciu. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. Din acest drum se ramifică la Putna șoseaua județeană DJ205P care duce spre est la Garoafa (unde se termină în DN2); la Bolotești, DN2D se intersectează cu șoseaua județeană DJ205B, care duce spre sud la Odobești (unde se termină în DN2M) și spre nord la Țifești și Panciu (unde se termină în DN2L).

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bolotești se ridică la 5.203 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.231 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,48%), iar pentru 4,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,79%), iar pentru 4,69% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Gârlele a județului Putna și era formată din satele Bolotești, Căpotești, Ivăncești, Purcelești și Suhintea, cu 1472 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici și o școală mixtă cu 24 de elevi (dintre care 10 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Găgești, formată din satele Chetroasa, Cucueții de sub Măgura, Găgești și Vităneștii de sub Măgura, având 1875 de locuitori. În comuna Găgești funcționau patru biserici (la Găgești, Vitănești, Chetroasa și Cucueți) și o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 6 fete).

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, cu o populație de 1520 de locuitori în satele Băncilă, Bolotești, Căpotești, Ivăncești, Purcelești și Scânteia. Aceeași sursă consemnează comuna Găgești cu satele Cucueții de sub Măgură, Găgești, Pietroasa, Vităneștii de Sus și Măgura, cu 3200 de locuitori. În 1931, comuna Găgești era împărțită în satele Găgești, Pietroasa și Vităneștii de sub Măgură.

În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Comuna Găgești a fost desființată în 1964, și inclusă în comuna Bolotești. În același an, satul Purcelești capătă denumirea de Putna.

În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea. Tot atunci, satul Băncilă a fost desființat și contopit cu satul Bolotești iar satul Căpotești a fost contopit cu satul Putna.

Monumente istorice Două obiective din comuna Bolotești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: necropola tumulară de pe terasa superioară a râului Putna de lângă Bolotești, aparținând culturii de stepă nord-vest pontice din Epoca Bronzului timpuriu; și așezarea din Dealul Înalt, de la sud-vest de satul Pietroasa, aparținând culturii Cucuteni din eneolitic.

Politică și administrație Comuna Bolotești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Recensământul din 1930 Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bolotești se ridica la 1,021 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (98,14%), cu o minoritate de romi(1,76%) și una de bulgari (0,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (99,41%) cu o minoritate de Romano-catolici (0,59%).

Personalități născute aici Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei (n. 1580, 1585? – d. 18 august 1657), Mitropolit al Moldovei (1632-1653), în timpul domniei lui Vasile Lupu), scriitor și om de cultură Vasile Țiroiu (1890-1976), magistrat și prefect liberal al județului Putna Ion Cristoiu (n. 1948), jurnalist

Vezi și Măgura Odobești (arie de protecție specială avifaunistică - SPA)

Note

Lectură suplimentară Bolotești, comuna de la „Poarta Vrancei”, Petre Abeaboeru, Ion Purdel, Editura Terra Focșani, 2009

Bolotești