Cu mîinile curate, menționat în unele surse sub forma Cu mâinile curate, este un film polițist românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică, George Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Sebastian Papaiani. Este considerat de criticii de film drept primul film polițist românesc.
Acest film prezintă lupta comisarilor Roman (Ilarion Ciobanu) și Miclovan (Sergiu Nicolaescu) cu grupările de crimă organizată din Bucureștiul de după cel de-al Doilea Război Mondial. Comisarul Miclovan a fost inspirat de unchiul regizorului, Gheorghe Cambrea, comisar în București între anii 1935 și 1951. La finalul filmului, comisarul Miclovan moare după ce reușise să anihileze majoritatea bandelor înarmate care terorizau capitala. A fost urmat în 1973 de filmul Ultimul cartuș.
El se află pe locul 12 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.Sebastian S. Eduard - Top - "Nea Mărin miliardar", cel mai vizionat film, în "Jurnalul Național", 22 noiembrie 2006.
Rezumat
În aprilie 1945, Bucureștiul trecea printr-o perioadă grea marcată de sărăcia de după război și de apariția bandelor înarmate. Un comisar de poliție, care era comunist din 1937 și adusese mari servicii PCR în ilegalitate, este ucis de bandiți după o lungă urmărire și un schimb de focuri. În locul lui, comuniștii au obținut un post de comisar-șef la sectorul 2 Negru, iar activistul Niculae Popa (Emanoil Petruț) i-l oferă lui Mihai Roman (Ilarion Ciobanu), un fost rugbyst la Grivița și muncitor în uzină„Cinema”, anul X, 1972, nr. 4 (112), p. 13., care avea o oarecare experiență din ilegalitate. Activistul comunist îi stabilește ca prioritate realizarea ordinii în sector prin stoparea jafurilor, crimelor și violurilor, dându-i mașina sa proprie și pe șoferul Alexe.
La secția de poliție a sectorului 2, comisarul-șef Roman urmează să colaboreze cu comisarul Ștefan Patulea (Alexandru Dobrescu), care-l anchetase și bătuse în ilegalitate atunci când Roman fusese condamnat la închisoare ca deținut politic.*** - „Avanpremieră - «Cu mîinile curate»”, în „Cinema”, anul X, 1972, nr. 9 (117), p. 8. În ultima vreme apăruse în sector o bandă care ucidea cu sânge rece, fără motiv, și care organiza atacuri cu mână armată. Banda era condusă de un fost ofițer pe nume Scorțea (Dorin Dron), care prezida societatea Oastea Domnului și dăruia săracilor din mahalalele sectorului haine, încălțăminte și alimente. Comisarul Roman a cerut confiscarea hainelor și restituirea lor magazinelor de la care fuseseră furate, atrăgând mânia săracilor față de comuniști. Pentru a afla unde se ascunde Scorțea, comisarul apelează la hoțul de buzunare Oarcă (Sebastian Papaiani), fost coleg de închisoare, dar acesta din urmă este ucis după ce aflase că Scorțea întreținea relații cu comisarul Patulea. În timpul unei descinderi la ascunzătoarea lui Scorțea, comisarul Roman este amenințat cu arma de gangster și de Patulea și se află în pericol de a fi omorât, dar intervenția lui Tudor Miclovan (Sergiu Nicolaescu), comisar-șef al Brigăzii Antigangsteri din Prefectura Poliției Capitalei, duce la împușcarea lui Scorțea și Patulea.
Dându-și seama că nu se pricepe la munca de polițist, Roman vrea să-și dea demisia și să se întoarcă în uzină, dar activistul Popa îi spune că pentru un comunist incompetența nu e o problemă, cerându-i să colaboreze cu Miclovan. Stilul de lucru al celor doi comisari diferă: dacă Miclovan preferă să-i împuște pe bandiți, temându-se ca justiția să nu-i elibereze, Roman susține necesitatea ca polițiștii să acționeze „cu mâinile curate”, iar bandiții să fie deferiți justiției. Cei doi comisari trebuie să anihileze bandele armate ale lui Lăscărică (Gheorghe Dinică), Ciușdea (Jean Lorin Florescu), Pleoarcă (Petre Tanasievici), Burdujel (Cornel Gîrbea) și Șchiopu (Mihai Mereuță), precum și banda lui Semaca (George Constantin), un anticar care dirija din umbră întreaga activitate infracțională din capitală. Într-un jaf petrecut la începutul filmului, banda lui Semaca jefuise magazinul de bijuterii Lembert & Fils, furând giuvaieruri în valoare de 25 de milioane de lei.
Anchetând jefuirea unei furgonete ce transporta saci de bani cu salariile muncitorilor, comisarul Miclovan dă de urma banditului Buciurligă (Ștefan Mihăilescu-Brăila), un „găinar cu pretenții” care-și formase o bandă imitându-l pe Lăscărică. Miclovan și Roman se deplasează la Hotelul Haiti unde locuia Buciurligă, sperând că acesta să-i ajute să-l prindă pe Semaca. Banditul spune că nu știe unde se aflau ascunse bijuteriile și încearcă să-l împuște pe Miclovan, dar este ucis de Roman.
Crezând că Roman este un fanatic comunist care încearcă să-i lichideze pe rând, șefii principalelor bande (Ciușdea, Șchiopu, Pleoarcă, Burdujel și Lăscărică) acceptă să-și coordoneze acțiunile sub comanda lui Semaca. Roman este răpit, iar gangsterii îi promit că nu vor mai săvârși omoruri, promițându-i o cotă parte din profiturile afacerilor derulate de ei. Roman le cere să renunțe nu numai la omoruri, ci și la hoții și spargeri, promițându-i că-i va ajuta să se angajeze în fabrici și în agricultură. Nemulțumiți, bandiții îl bat cu sălbăticie, îl ucid pe șoferul Alexe și îi aruncă pe amândoi la groapa de gunoi a orașului. În perioada următoare au loc mai multe jafuri armate asupra băncilor, gangsterii unindu-se între ei sub conducerea lui Semaca.
Pentru a pune mâna pe Semaca, după însănătoșirea lui Roman, cei doi comisari pun mâna pe Lăscărică, antreprenor de pompe funebre și un gangster periculos și sadic. Banditul este bătut și pentru a-și scăpa viața le dezvăluie că gangsterii se vor întâlni la restaurantul Capșa. Gangsterii sunt surprinși de polițiști, iar Miclovan îi împușcă pe capii bandelor. Lăscărică le dezvăluie apoi că Semaca va fi în seara următoare la un depozit din cartierul Tei, dar îl anunță și pe șeful bandei. Presimțind că Semaca își ascunde bijuteriile la unde depozit de cherestea de la antrepozite, Miclovan se deplasează acolo, împreună cu Lăscărică. În schimburile de focuri ce au loc acolo, sunt uciși mai mulți bandiți, inclusiv Lăscărică, iar Miclovan este grav rănit. În acel moment, Roman sosește cu echipele de polițiști, după ce-i arestase pe bandiții de la depozitul din Tei, și-l arestează pe Semaca. Miclovan moare cu pistolul în mână, având pe țeavă un ultim cartuș care-i era destinat lui Semaca.
Distribuție
Ilarion Ciobanu — comisarul-șef de poliție Mihai Roman, fost ilegalist comunist Sergiu Nicolaescu — comisarul de poliție Tudor Miclovan Alexandru Dobrescu — comisarul de poliție Ștefan Patulea Gheorghe Dinică — gangsterul Lăscărică, antreprenor de pompe funebre George Constantin — anticarul Constantin Semaca Ștefan Mihăilescu-Brăila — gangsterul Buciurligă Sebastian Papaiani — hoțul de buzunare Fane Oarcă Aimée Iacobescu — dama de companie Charlotte Monica Ghiuță — soția comisarului Patulea Corina Chiriac — cântăreața de la barul lui Scorțea Mariam Barry Dielo — cântăreața negresă Emanoil Petruț — activistul comunist Niculae Popa Chiril Economu Mihai Mereuță — gangsterul Șchiopu Dorin Dron — gangsterul Puiu Scorțea Cornel Gîrbea — gangsterul Burdujel Jean Lorin Florescu — gangsterul Ciușdea Petre Tanasievici — gangsterul Pleoarcă Mircea Pascu — Pascu, omul lui Buciurligă Constantin Lungeanu Jean Reder Alexandru Lungu — gardianul de la comisariat Stelian Cremenciuc — omul lui Scorțea Alexandru Manea Niță Anastase — Alexe, șoferul comisarului Roman (menționat Anastasia Niță)Constantin Pivniceru, Amintiri din actualitate. 50 de ani de cinematografie în România, Ed. Tritonic, București, 2012, p. 175. Arcadie Donos Alexandru Azoiței Dinu Gherasim Paul Rușcă Alexandru Rioșanu — polițist Gheorghe Mazilu Dumitru Dumitru Mihai Adrian Miron Mirea Vinicius Stinghe Nicolae Dolea Andrei Bursaci Corneliu Poenaru Alexandru Morariu Dumitru Ghiuzelea Adrian Ștefănescu — gangster în slujba lui Semaca Tudor Stavru Ion Polizache Florin Scărlătescu — bijutierul Lembert (nemenționat) Cristian Șofron — băiatul lui Patulea (nemenționat) Dumitru Crăciun — Cioc, omul lui Scorțea care îl urmărește pe Oarcă (nemenționat) Ion Apahideanu — polițist (nemenționat)
Dublaj de voce Victor Rebengiuc - Scorțea (nemenționat)
Noutatea genului polițist în cinematografia din România Cu mîinile curate este considerat de majoritatea criticilor de specialitate ca fiind primul film polițist din cinematografia românească.Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2000), Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 232.Sergiu Nicolaescu, „Cum s-a filmat «Cu mîinile curate?»”, în Cinema, anul X, 1972, nr. 11 (119), pp. 8-9. O primă încercare fusese filmul Trenul fantomă (1933), regizat de Jean Mihail și avându-l în rolul principal pe Tony Bulandra, dar acesta dispăruse din memoria colectivă. În perioada regimului comunist au fost realizate totuși câteva comedii polițiste precum S-a furat o bombă (1962), Celebrul 702 (1962), seria Brigada Diverse (1970-1971) și Astă seară dansăm în familie (1972), dar acestea erau mai mult comedii decât filme polițiste. Alte filme cu specific polițist pot fi considerate Străzile au amintiri (1962), Procesul alb (1966), Fantomele se grăbesc (1966) și Simpaticul domn R (1969).Cristian Luis Vasilescu, Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională, Ed. Universitară, București, 2011, p. 163.
Filmul a avut și profunde accente sociale. Cineastul preciza înaintea premierei că „dincolo de acțiunea propriu-zisă a filmului, am vrut să se simtă tensiunea socială a epocii, sensul în care istoria se mișca. [...] Totul e pe viață și pe moarte. Așa era într-adevăr epoca”. Pentru a fi creată o atmosferă cât mai veridică sunt inserate la începutul filmului secvențe din jurnalele de actualități ale anilor 1945-1946.Cristian Luis Vasilescu, op. cit., p. 164. „Revăzându-l - eu însumi ca autor, dar și ca prim spectator - îmi creează o senzație de cronică a epocii, nu numai prin această autenticitate a decorurilor, dar și prin aerul și atmosfera care le încarcă”, afirma Nicolaescu înaintea premierei.
Filmul polițist l-a consacrat pe Sergiu Nicolaescu atât ca regizor, cât și ca interpret. Regizorul Savel Stiopul consemna că „meritul mare ca artist al lui Sergiu Nicolaescu este filmul de acțiune, filmul polițist (cu care el a devenit clasic nu numai ca regizor, dar și ca interpret) [...]. Ceea ce face însă valoarea artistică a acestor filme este construcția lor filmică, puterea expresivă a fluxului vizual-auditiv, spațio-temporal. Montajul, mișcările de aparat, zona sonoră, totul se compune într-o curgere filmică încărcată de tensiune și semnificații care dau genului de obicei comercial o potență artistică rar întâlnită în filmul epic românesc”.Savel Stiopul, Incursiune în istoria artei filmului românesc, Ed. Antet, București, 2001, p. 56.
Modelul de inspirație al comisarului Miclovan Sergiu Nicolaescu a afirmat în repetate rânduri că modelul original care a stat la baza creării personajului Miclovan a fost comisarul de poliție Gheorghe Cambrea (1910-1967), unchiul cineastului.Sergiu Nicolaescu - „Un senator acuză” (Ed. Pro, București, 1996), p. 163.Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 160. Regizorul a aflat de la el numeroase informații privind realitățile infracționale din Bucureștiul de după cel de-al Doilea Război Mondial.Cristian Luis Vasilescu, op. cit., p. 165.