thumb|right|250 px|Mormântul lui Alexandru Hurmuzachi de la Dulcești
Alexandru (Alecu) Hurmuzachi (n. 16 august 1823, Cernăuca, Imperiul Austriac – d. 20 martie 1871, Napoli, Italia) a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. A fost un publicist și om politic român originar din Bucovina, membru fondator al Societății Academice Române și unul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.
Biografie thumb|Frații Hurmuzachi. În picioare, de la stânga la dreapta: Nicolae, Constantin, Alexandru. Așezați, de la stânga la dreapta: Eudoxiu, Gheorghe. În familia lui Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei Murguleț au fost 12 copii dintre care au supraviețuit șapte: cinci frați si două surori (Eufrozina si Eliza). La inițiativa fraților Hurmuzachi a luat ființă Gazeta Bucovinei, prima gazetă care se tiparea în două limbi (germană și română). Familia a avut un rol important în timpul revoluției de la 1848https://cultural.bzi.ro/omul-zilei-alexandru-hurmuzaki-3441 Omul zilei - Alexandru Hurmuzaki. La moșia Cernăuca s-au adunat cei mai destoinici barbați pe care i-a avut Moldova: Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Vasile Alecsandri. Tot aici, în sânul acestei familii a redactat Mihail Kogălniceanu faimoasa lui petițiehttps://remustanasa.wordpress.com/2015/07/20/dorintele-partidei-nationale-in-moldova-1848-m-kogalniceanu/ Dorințele partidei naționale în Moldova (1848, M. Kogălniceanu).
Studii
În perioada anilor 1829-1841 a făcut studiile (primare, gimnaziale și liceale) la Cernăuți. În 1845 urmează studiile juridice la Viena.
Activitate publicistică
În perioada 1848-1850 redactează, împreună cu fratele său, Gheorghe, Ziarul Bucovinahttps://www.scribd.com/document/345649780/Frații-George-Și-Alexandru-Hurmuzachi-Și-Ziarul-Bucovina Frații George Și Alexandru Hurmuzachi Și Ziarul Bucovina. În 1862 a inaugurat Foaia Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina.
Opera: Cuvânt de deschidere la prima Adunație Națională de la 19 aprilie 1862, a reuniunii române din Cernăuți (1862). Articole: Teatrul național la Cernăuți; Arune Pumnul; Alecsandri în Cernăuți.
Activitate politică
În 1866 a fost deputat în Camera Consiliului Imperial de la Viena; membru al Academiei Române. În 1867 a fost deputat în Dieta Bucovinei. A făcut parte din gruparea autonomistă, condusă de Alexandru Petrino.
Decesul Alexandru Hurmuzachi a murit în 8 martie 1871 la Neapole, Italia. A fost înmormântat în curtea Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești (județul Neamț). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: „Aice zace în Domnul lêngă fratele seu Constantin, Alesandru Hurmuzachi; nescut în Cernauca, Ducatul Bucovinei, în 16. August 1823; deputat la parlamentul Austriei și la dieta țêrii; fost președinte al societății române literarie în Bucovina; membru societății academice din Bucuresci; reposat în Neapoli în 8. Mart 1871. Neuitatului seu frate cu spiritul cel ager și luminat, cu simțemintele-i cele nobile și nalte, iubirea-i cea severă de dreptate, și cu inima-i cea românească purure însuflețită pentru patrie și națiune, pune această peatră întru lacrimi de durere Elisa Sturdza, înconjurată de ceilalți frați sdrobiți de măchniciune.”
Note
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – H
Categorie:Nașteri în 1823 Categorie:Decese în 1871 Categorie:Publiciști români Categorie:Politicieni români Categorie:Membri fondatori ai Academiei Române Categorie:Români bucovineni Categorie:Familia Hurmuzachi Categorie:Români din secolul al XIX-lea