Otto von Habsburg, pe numele întreg Franz Joseph Otto Robert Maria Anton Karl Max Heinrich Sixtus Xavier Felix Renatus Ludwig Gaetan Pius Ignatius von Habsburg (n. 20 noiembrie 1912, Reichenau an der Rax, Austria Inferioară - d. 4 iulie 2011, Pöcking, Germania) a fost un descendent al familiei de Habsburg și ultimul prinț moștenitor al Austro-Ungariei (până la 1918) și al Regatului Ungariei (până la 1946), publicist, europarlamentar din partea Germaniei, ales pe lista Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, în două rânduri decan de vârstă al Parlamentului European, șeful casei imperiale de Habsburg între 1 aprilie 1922 – 1 ianuarie 2007. După dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în 1919 a obținut și cetățenia germană și croată în afară de cea austriacă și ungară. În anul 1961 a renunțat la drepturile de prinț moștenitor și la pretențiile la tronul imperial (austriac), pentru a i se permite accesul pe teritoriul Austriei.Imagine și facsimil , Stânga: Otto von Habsburg în fața frontierei dintre RFG și Austria. Dreapta: Facsimilul declarației „An die Österreichische Bundesregierung“, datată 31 mai 1961, cu semnătura „Otto Habsburg Lothringen.“ În: Oliver Meidl, Monarch. Ein Leben für Europa – Republikanische Würdigung in Schwarz-Gelb, accesat 6 iulie 2011.

Familia și studiile S-a născut ca primul fiu al împăratului Carol I al Austriei (regele Carol al IV-lea al Ungariei) și al împărătesei Zita, și a fost astfel prințul moștenitor al Imperiului Austro-Ungar.

Între 1919-1921 a trăit împreună cu părinții săi în exil în Elveția. În 1930 a început studiul științelor politice la Universitatea Catolică din Leuven, pe care le-a absolvit în 1935. A primit drept de reîntoarcere în Austria abia în anul 1966.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial În perioada interbelică s-a opus instrumentalizării sale de către naziști (național-socialiști), al căror oponent a fost. Odată cu alipirea Austriei (Anschluß) la Germania și cu instaurarea regimului național-socialist în Austria a fost dat în urmărire de autoritățile naziste, sub acuzația de înaltă trădare. Proprietățile familiei de Habsburg au fost confiscate din ordinul personal al lui Adolf Hitler.

Între 1940-1944 a trăit în exil la Washington, DC, unde s-a refugiat din Belgia via Paris.

Anii postbelici Otto a fost căsătorit cu Prințesa Regina de Saxa-Meiningen din 1951 până la decesul ei în 2010. Au avut șapte copii, 23 de nepoți și un strănepot.

În 1958 Otto von Habsburg a renunțat oficial la drepturile sale imperiale și s-a angajat să respecte prevederile legilor relevante ale republicii Austria. În urma unor dispute politice privind reîntoarcerea sa în Austria, a semnat în 1961 o proclamație oficială (către cancelarul Austriei) privind renunțarea la drepturile sale de moștenitor al tronului imperial și respectarea îndatoririlor de cetățean al republicii Austria. Până în 1966, când i s-a permis intrarea pe teritoriul Austriei, au avut loc dispute politice judiciare și administrative privind statutul său, pașaportul și posibilitatea unei călătorii în Austria.

În anii postbelici, Otto von Habsburg ar fi fost propus de cercuri politice spaniole ca posibil monarh al Spaniei după decesul dictatorului FrancoMüller, Stefan, Kaiser und Caudillo, în săptămânalul Die Zeit (Hamburg), ediția din 25 noiembrie 2010.

În 1978 a primit cetățenia Republicii Federale Germania. În 1988 a făcut prima vizită în Ungaria, de la instaurarea regimului comunist în această țară. Un an mai târziu a fost al inițiativei „Picnicul paneuropean”, organizat la frontiera cu Ungaria de mișcarea „Paneuropa-Union” (Uniunea Paneuropeană), din care face parte (și care a fost înființată în 1923, ca organizație neguvernamentală proeuropeană, de Richard von Coudenhove-Kalergi. Potrivit mărturiilor lui I. C. Drăgan din anii 1990, într-un interviu publicat în două episoade de ziarul Renașterea bănățeană, Otto von Habsburg ar fi fost sprijinit logistic în activitățile paneuropeniste și de Iosif Constantin Drăgan.

Între 1981-1999 a fost deputat în Parlamentul European ca reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale din Germania, ce activează numai în Bavaria. În această calitate, a fost șeful grupului Partidului Popular European în comisia europarlamentară pentru probleme politice și a avut și alte funcții parlamentare europene.

În luna octombrie 2005 a vizitat România ca oaspete al regelui Mihai I.Otto al Austriei , princeradublog.ro (accesat 16 iunie 2011).

Familia Ascendența

Arborele genealogic al lui Otto von Habsburg Stră-străbunici Arhiducele Franz Karl al Austriei (1802–1878) ∞ 1824 Prințesa Sophie Friederike de Bavaria (1805–1872) Regele Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii (1810–1859) ∞ 1837 Arhiducesa Maria Theresia Isabella de Austria (1816–1867) Regele Johann al Saxoniei (1801–1873) ∞ 1822 Prințesa Amalie Auguste de Bavaria (1801–1877) Regele Ferdinand al II-lea al Portugaliei (1816–1885) ∞ 1836 Regina Maria a II-a a Portugaliei (1819–1853) Prințul Carol al II-lea de Bourbon-Parma, Rege al Etruriei (1799–1883) ∞ 1820 Prințesa Maria Theresia de Savoia (1803–1879) Prințul Charles Ferdinand d'Artois de Bourbon, Duce de Berry (1778–1820) ∞ 1816 Prințesa Maria Karolina a Neapolelui și Siciliei (1798–1870) Regele João al VI-lea al Portugaliei (1767–1826) ∞ 1785 Prințesa Carlota Joaquina a Spaniei (1775–1830) Prințul moștenitor Konstantin zu Löwenstein-Wertheim-Rosenberg (1802–1838) ∞ 1829 Prințesa Maria Agnes Henriette zu Hohenlohe-Langenburg (1804–1835) StrăbuniciArhiducele Karl Ludwig al Austriei (1833–1896) ∞ 1862 Prințesa Maria Annunziata a Neapolelui si Siciliei (1843–1871)Regele George al Saxoniei (1832–1904) ∞ 1859 Prințesa Maria Anna a Portugaliei (1843–1884)Ducele Carol al III-lea de Bourbon-Parma (1823–1854) ∞ 1845 Prințesa Louise a Franței (1819–1864)Regele Miguel I al Portugaliei (1802–1866) ∞ 1851 Prințesa Adelaide de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg (1831–1909) BuniciArhiducele Otto Franz Joseph al Austriei (1865–1906) ∞ 1886 Prințesa Maria Josepha a Saxoniei (1867–1944)Ducele Robert I de Parma (1848–1907) ∞ 1884 Prințesa Maria Antónia a Portugaliei (1862–1959) PărințiÎmpăratul Carol I al Austriei, Rege al Ungariei (1887–1922) ∞ 1911 Ducesa Zita de Bourbon-Parma (1892–1989)Otto von Habsburg (1912–2011) Frați si surori

{| class="wikitable" style="background:#FFDEAD; font-size:85%; text-align:center" |- bgcolor="#FF8800" ! colspan="9"|Frați, surori, cumnați și cumnate |- Nume Născut Decedat NoteArhiducesa Adelheid 3 ianuarie 1914 2 octombrie 1971 nu a fost căsătorită și nu a avut copii.Arhiducele Robert 8 februarie 1915 7 februarie 1996 căsătorit (1953) cu prințesa Margherita de Savoia-Aosta (n. 7 aprilie 1930) și au avut cinci copii.Arhiducele Felix 31 mai 1916 6 septembrie 2011 căsătorit (1952) cu prințesa Anna-Eugénie von Arenberg (n. 5 iulie 1925- d. 9 iunie 1997) și au avut șapte copii.Arhiducele Karl Ludwig 10 martie 1918 11 decembrie 2007 căsătorit (1950) cu Prințesa Yolanda de Ligne (n. 6 mai 1923) și au avut patru copii.Arhiducele Rudolf 5 septembrie 1919 15 mai 2010 căsătorit (1953) cu contesa Xenia Cernieșev-Besobrasov (b. 11 iunie 1929-d. 20 septembrie 1968) au avut împreună cinci copii. Recăsătorit (1971) cu prințesa Anna Gabriele von Wrede (n. 11 septembrie 1940) și au avut un copil.Arhiducesa Charlotte 1 martie 1921 23 iulie 1989 căsătorită (1956) cu Ducele Georg von Mecklenburg (n. 5 octombrie 1899-d. 6 iulie 1963). Nu au avut copii.Arhiducesa Elisabeth 31 mai 1922 7 ianuarie 1993 casătorită (1949) cu prințul Heinrich de Liechtenstein (n. 5 august 1916 -d. 17 aprilie 1991) și au avut cinci copii.

Copii, nepoți și strănepoți

În 1951 la Nancy s-a căsătorit cu Prințesa Regina de Saxa-Meiningen (1925-2010). Din căsătoria lor s-au născut șapte copii, cei mai cunoscuți dintre ei fiind Karl von Habsburg-Lothringen (fiul cel mare - adică noul prinț moștenitor după legitimiști), din 2007 șeful casei de Habsburg și mezinul Georg von Habsburg-Lothringen, președintele Mișcării Maghiare de Crucea Roșie și candidat europarlamentar în 2009 al partidului Forumul Democrat Maghiar (MDF) din Ungaria. La data decesului a avut 23 de nepoți și 2 strănepoți.

Andrea Maria născută la , căsătorită în 1977 cu contele ereditar Karl Eugen von Neipperg. Ei au trei fiice, doi fii și doi nepoți: Contele Maria Philipp Karl Friedrich Hubert Magnus von Neipperg, născut la , căsătorit la data de 26 April 2008 în Salzburg cu Paula Wolff (n. 1981), fiica lui Lukas Wolff și a soției sale, născută contesa Ladislaja Eleonore von Meran. Au o fiică și un fiu: Contesa Johanna von Neipperg (n. 2009) Contele Stephan von Neipperg (n. 2010) Contele Maria Benedikt Reinhard Michael Alois Leo von Neipperg, născut la Contele Maria Dominik Georg Christoph Johannes Pantaleon von Neipperg, născut la Contesa Maria Hemma Nathalie Sophie Franziska Georgine von Neipperg, născută la Contesa Maria Katharina Franziska Monika Elisabeth von Neipperg, născută la

Monika Maria Roberta Antonia Raphaela, născută la in Würzburg, căsătorită în 1983 cu ducele Luis María Gonzaga Gonzaga de Casanova-Cárdenas y Barón, duce de Santangelo, marchiz de Elche, conte de Lodosa și Granda a Spaniei, descendent al infantei Luisa Teresa a Spaniei, ducesă de Sessa si sora lui Francisco, rege-consort al Spaniei. Ei au împreună patru fii: Baltasar Carlos de Casanova y Habsburgo-Lorena, marchiz de Elche, născut la Gabriel Maria de Casanova y Habsburgo-Lorena, născut la Rafael Maria de Casanova y Habsburgo-Lorena, născut la Santiago de Casanova y Habsburgo-Lorena, născut la

Michaela Maria Madeleine Kiliana, născută la în Würzburg. Este sora geamănă a Monikăi. A fost căsătorită prima oară, între 1984–1994, cu Alba Teran d'Antin, a doua oară în 1994 cu contele Hubertus von Kageneck, de la care divorțează ulterior. Ea are cu primul soț doi fii și o fiică: Marc Joan Teran d'Antin, născut la Carla Regina Teran d'Antin, născută la Justin Christopher Teran d'Antin, născut la

Gabriela Maria Charlotte Felicitas Elisabeth Antonia, născută la în Luxemburg, căsătorită între 1978–1997 cu Christian Meister. Ei au două fiice și un fiu: Severin Meister, născut la Lioba Meister, născută la Alena Meister, născută la

Walburga Maria Franziska Helene Elisabeth, născută la in Berg am Starnberger See, căsătorită in 1992 cu contele Archibald Douglas. Ei au un fiu: Contele Moritz Otto Wenzel Douglas, născut la

Karl Thomas Robert Maria Franziskus Georg Bahnam, născut la in Berg am Starnberger See, căsătorit în 1993 cu baroana Francesca Anne Dolores Freiin Thyssen-Bornemisza de Kászon și Impérfalva, născută în descendentă din familia industriașilor germani Thyssen și a baronilor maghiari Bornemisza de Kászon și Impérfalva, ea este unul din principalii acționari ai concernului ThyssenKrupp. Căsătoria lor a fost considerată morganatică de către Casa de Habsburg din cauza ne-apartenenței soției la o familie princiară. În 2003 au divorțat. Au două fiice și un fiu: Arhiducesa Eleonore Jelena Maria del Pilar Iona de Habsburg-Lothringen, născută la Arhiducele Ferdinand Zvonimir Maria Balthus Keith Michal Otto Antal Bahnam Leonhard de Habsburg-Lothringen, născut la Arhiducesa Gloria Maria Bogdana Paloma Regina Fiona Gabriela de Habsburg-Lothringen, născută la

Paul Georg Maria Joseph Dominikus, născut la în Berg am Starnberger See, căsătorit în 1997 cu ducesa Eilika Helene Jutta Clementine von Oldenburg, născută la ; împreună au doua fiice și un fiu: Arhiducesa Zsófia Mária Tatjana Monika Erzsébet Katalin de Habsburg-Lothringen, născută la Arhiducesa Ildikó Mária Walburga de Habsburg-Lothringen, născută la Arhiducele Károly-Konstantin Mihály István Mária de Habsburg-Lothringen, născut la

Titluri și formule de adresare

Titluri dinastice

între 20 noiembrie 1912 și 21 noiembrie 1916: Alteța Sa Imperială și Regală Arhiduce și Prinț Imperial Otto de Austria, Prinț Regal al Ungariei, Croației și Boemiei