Boleslav I al Poloniei (alte denumiri BoleslasCIMEC. Tezaurele terminologice sau Boleslav Cel Viteaz, în poloneză: Bolesław I Chrobry, (), cunoscut în trecut și ca Boleslav Cel Mare, a fost duce al Poloniei în perioada dintre anii 992-1025 și primul rege al Poloniei în 1025. Boleslav a fost fiul lui Mieszko I care a fost duce al Poloniei și al primei sale soții, prințesa Dubrawka a Boemiei.A. Czubinski, J. Topolski, Historia Polski, Ossolineum 1989L. Bielski, M.Traba, Poczet Krolow i Ksazat Polskich. Pp.18–28 A fost numit după bunicul din partea mamei.

Boleslav I a fost un remarcabil politician, strateg și om de stat. A transformat Polonia într-o țară care nu numai că era comparabilă cu monarhiile occidentale mai mari, dar, de asemenea, a adus-o în elita europeană. Boleslav I a purtat mai multe campanii militare de succes în vest, sud și în est. A consolidat ținuturile poloneze și teritoriile cucerite din afara granițelor moderne ale Poloniei, cum ar fi Slovacia, Moravia, Rutenia Roșie, Meissen și Luzația, dar și Boemia. A fost un puternic mediator în cadrul afacerilor europene centrale.

Boleslav a fost un aliat al împăratului Sfântului Imperiu Roman Otto al III-lea, cel care s-ar putea să-l fi încoronat ca rex. După moartea lui Otto al III-lea în 1002, a purtat mai multe războaie de succes împotriva Sfântului Imperiu Roman. Vărul lui Otto al III-lea și moștenitorul acestuia, Henric al II-lea, a încheiat cu Boleslav I pacea de la Bautzen din 1018. În vara anului 1018, într-una dintre cele mai cunoscute expediții ale sale, Boleslav I a capturat Kievul, unde, conform legendei, și-a crestat sabia lovind Poarta de Aur din Kiev. Mai târziu, o sabie numită Szczerbiec ("Sabia crestată") va deveni sabia ceremonială folosită la încoronarea regilor Poloniei.

Boleslav I a reușit să pună bazele bisericii poloneze, întemeind o Mitropolie la Gniezno independentă de Arhiepiscopia germană din Magdeburg, care încercase să pretindă zone poloneze. În timpul celebrului Congres de la Gniezno a eliberat oficial biserica de tributul către Sfântul Imperiu Roman și, în final, la apogeul domniei sale, s-a auto-încoronat rege, fiind primul conducător polonez care a făcut acest lucru.

El a fost un administrator capabil care a instituit așa-numita "lege domnească" și a construit numeroase forturi, biserici, mănăstiri și poduri. Boleslav I a creat primul sistem monetar polonez, cu grzywna împărțită în 240 de dinari și a bătut monedă proprie. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai capabili și strălucitori conducători ai dinastiei Piaștilor.

Viața

Tinerețe

250px|left|thumb|Boleslav cel Viteaz, ilustrat de Jan Matejko

Boleslav I s-a născut în Poznań ca primul copil al lui Mieszko I, Duce al Poloniei și al soției acestuia, Dobrawa, prințesă de Boemia. La vârsta de șase ani este posibil să fi fost trimis la curtea imperială din Germania ca ostatic, potrivit acordurilor cu Dieta Imperială de la Quedlinburg (deși istoricii contestă acum acest detaliu). O altă teorie afirmă că Boleslav a stat o perioadă, în anii 980, la curtea unchiului său din partea mamei, ducele Boleslav al II-lea cel Pios al Boemiei.

În 984, la dorința tatăl său, Boleslav -care avea optsprezece ani în acel moment- s-a căsătorit cu fiica lui Rikdag, Margrav de Meissen, fiică care probabil că se numea Hunilda sau Oda. Se crede că, după această uniune, a devenit conducătorul Poloniei Mici cu capitala la Cracovia. Moartea Margravului Rikdag în 985 a făcut ca această căsătorie să nu mai aibă nicio valoare politică și la scurt timp după aceea a fost anulată iar Hunilda repudiată.

La sfârșitul anului 985, probabil că la îndemnul ducelui Boleslav al II-lea cel Pios, Boleslav I s-a căsătorit cu o prințesă maghiară necunoscută cu care a avut un fiu, Bezprym.Kazimierz Jasiński: Rodowód pierwszych Piastów, Warsaw 1993 În literatura veche este identificată ca fiind prințesa Judith, fiica lui Géza, Marele Duce al Ungariei.Oswald Balzer: Genealogia Piastów, Kraków 1895, pp. 39–41 Deși opiniile sunt împărțite cu privire la identitatea celei de-a doua soții a lui Boleslav I, un număr mare de cercetători susțin în continuare ipoteza că aceasta era fiica lui Géza.S. A. Sroka, Historia Węgier do 1526 roku w zarysie, pag. 19. Cu toate acestea, această uniune s-a dovedit a fi tot de scurtă durată, cel mai probabil din cauza deteriorării relațiilor politice dintre Polonia și Ungaria, astfel că în jurul anului 987 căsătoria a fost anulată.

După 989, deși probabil că încă din 987, Boleslav I s-a căsătorit cu Emnilda, fiica lui Dobromir, un prinț slav din Luzația. Ca urmare a acestei căsătorii a avut o fiică, pe Regelinda, și un fiu, viitorul rege Mieszko al II-lea, o altă fiică și încă un fiu, pe Otton. În acest moment domnia lui Boleslav I asupra Poloniei Mici i-ar fi adus Boemia. Presupunând că așa s-a întâmplat, el ar fi adăugat această provincie la Polonia numai după moartea Ducelui Boleslav al II-lea cel Pios, în 999. Cu toate acestea, presupunând că Mieszko I a preluat controlul asupra Poloniei Mici în 990 (lucru care probabil că s-a întâmplat), Boleslav I ar fi primit domnia asupra Poloniei Mici de la tatăl său, dar fără ca teritoriul său să fie inclus în domeniul coroanei poloneze. Boleslav I nu apare în rezumatul supraviețuitor al documentului Dagome Iudex, și, ca atare, se poate presupune că Polonia Mică era deja recunoscută ca moștenire a lui Boleslav I, în timp ce cei doi frați vitregi ai săi, Mieszko și Lambert, fiii lui Mieszko I cu Oda, a doua soție a sa, împărțeau restul regatului între ei. O alta teorie explică absența lui Boleslav I din documentul respectiv printr-un vechi obicei slav, prin care copiii își primeau moștenirea de îndată ce ajungeau la vârsta majoratului. Astfel, Boleslav ar fi primit Cracovia, ca parte a moștenirii tatălui său înainte de scrierea Dagome iudex.A.Chwalba, Kalendarium dziejów Polski: od prahistorii do 1998,Wydawnictwo Literackie, Kraków 1999

Ascensiune

250px|right|thumb|Boleslav I este încoronat, pictură în ulei de Jan Matejko Circumstanțele în care Boleslav I a preluat controlul țării în urma morții tatălui său, Mieszko I, au prognozat ceea ce avea să devină mai târziu o practică răspândită în rândul dinastiei Piast. Această preluare a puterii a constat într-o luptă pentru dominație, de obicei una militară, între urmașii aproape a fiecărui monarh decedat din dinastia Piast. Boleslav I nu a fost o excepție, iar la scurt timp după moartea lui Mieszko I (25 mai 992), el a alungat-o pe mama sa vitregă Oda și pe cei doi frați vitregi, care ar fi fost considerați concurenți la moștenirea tronului, mai ales pe baza informațiilor din Dagome iudex. Circumstanțele exacte ale ascensiunii lui Boleslav I la funcția de Duce al Poloniei sunt necunoscute, dar se știe că până în iunie era conducătorul necontestat al Poloniei - din moment ce Otto al III-lea i-a cerut ajutor militar în vara anului 992. De asemenea, imediat după obținerea controlului deplin asupra Poloniei, Boleslav I a înăbușit opoziția baronilor, orbind doi dintre conducătorii acestora, pe magnații Odylen și Przybywoj.L. Bielski, M.Trąba, Poczet Krolów i Książąt Polskich. pag. 24 Pe cât de crudă a fost o astfel de pedeapsă, pe atât s-a dovedit a fi și cea mai eficientă, ducând la o ascultare totală a supușilor săi deoarece, din acel moment, nu a existat nicio mențiune cu privire la orice fel de provocare internă a poziției sale.

Expansiune a teritoriului

250px|right|thumb|Polonia la începutul domniei lui Boleslav I Boleslav I a moștenit de la tatăl său un teritoriu care avea aproape aceiași dimensiune ca Polonia din zilele noastre. Acesta era centrat pe nucleul ținutului Polanilor,ipotetic trib slav de vest, parte a grupului Lehitic viitoarea Polonia Mare (). Polonia Mare cuprindea valea râului Warta, se întindea spre nord până la Râul Noteć, iar înspre sud cuprindea Kalisz. În afara acestui nucleu incipient, Polonia conținea zonele înconjurătoare cucerite de către tatăl lui Boleslav I, Mieszko I, acestea fiind: părți ale Pomeraniei la nord, inclusiv Kolobrzeg în vest și Gdańsk în est, Mazovia cu capitala la Płock la est și Silezia la sud-vest. Este contestat faptul dacă Polonia Mică, centrată în jurul Cracoviei, era încorporată în statul polonez condus de Mieszko I înainte de 992 sau dacă a fost adăugată de Boleslav în 999. Oricum, în anul 1000 Boleslav I era stăpânul unui domeniu mai mare decât Anglia contemporană, Danemarca sau Burgundia.

Duce al Poloniei

Primii ani (992–1000) thumb|left|Dinar emis de Boleslav cel Viteaz în secolul al XI-lea având inscripția în latină Princes Polonie 250px|right|thumb|Statuia lui Boleslav I cel Viteaz la Wrocław Pe baza lipsei oricărei înregistrări privind activitățile sale internaționale, se pare că Boleslav I a petrecut primii ani ca domnitor mai mult preocupat de obținerea și păstrarea tronului decât de încercările de a cuceri ținuturi din afara țării. Aceasta este perioada de consolidare a puterii în care s-a aliat cu Otto al III-lea, împăratul Germaniei, în 995 ajutându-l pe Sfântul Împărat Roman în expediția sa împotriva regiunii Luzația.

Încercând să-și extindă influența asupra teritoriului prusac, Boleslav a încurajat misiunile de creștinare a ținuturilor prusace. Cea mai faimoasă dintre acestea a fost misiunea lui Vojtech din clanul princiar Slavník din Boemia, fost episcop al orașului Praga. Cunoscut sub numele de Adalbert din Praga la moartea lui Adalbert de Magdeburg în 981, misiunea lui Adalbert a avut loc în 997 și s-a încheiat cu martiriul misionarului în mâinile prusacilor păgâni în luna aprilie a anului 997, pe coasta Mării Baltice în imediata apropiere a cetății Truso (lângă orașul modern Elbląg). Rămășițele misionarului au fost oferite pentru răscumpărare de către prusaci, dar conducătorii Boemiei din dinastia Přemyslid au refuzat să plătească pentru trupul lui Adalbert (Vojtech). Cu toate acestea, trupul a fost cumpărat de către Ducele Boleslav I care a plătit greutatea sa în aur și l-a îngropat la Gniezno. În 999 episcopul Adalbert a fost canonizat ca Sf. Adalbert de către Papa Silvestru al II-lea. A devenit mai târziu sfântul patron al Boemiei, Poloniei, Ungariei și al Prusiei. Canonizarea lui Vojtech a crescut prestigiul bisericii poloneze în Europa și prestigiul statului polonez pe arena internațională.

Congresul de la Gniezno și alianța cu Sfântul Imperiu Roman (1000–1002)

250px|right|thumb|Boleslav I asa cum este prezentat pe Porțile din Gniezno, mijlocul secolului al XII-lea Până în anul 1000, Boleslav I și-a consolidat poziția sa de Duce (Dux) al Poloniei. Nu numai că nu a avut nicio opoziție internă, dar de asemenea a câștigat respectul Sfântului Împărat Roman Otto al III-lea (980-1002).L. Bielski, M.Trąba, Poczet Królów I Książąt Polskich. 2005 În consecință, în anul 1000 Otto al III-lea a vizitat Polonia sub pretextul unui pelerinaj la mormântul prietenului său, episcopul Adalbert (Vojtech) recent canonizat. Pe lângă motivația religioasă, călătoria lui Otto al III-lea prevedea, de asemenea, o agendă politică puternică: el a avut intenția de a reînnoi Sfântul Imperiu Roman pe baza unui concept federal numit Renovatio Imperii Romanorum. Pe baza acestuia, ducatul polonez și cel maghiar urmau să devină așa-zisele federati răsăritene ale imperiului.Andreas Lawaty, Hubert Orłowski, Deutsche und Polen: Geschichte, Kultur, Politik, 2003, p.24, ISBN 3-406-49436-6, ISBN 978-3-406-49436-9