400px|right|thumb|„Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 Scaunul Sibiului, în , a fost cea mai importantă unitate administrativă a comunității sașilor transilvăneni, înființată în secolul al XII-lea cu sediul la Sibiu ().

Începuturile colonizării După opinia lui Friedrich Teutsch, colonizarea așezărilor din capitulul Sibiului a început cu localitățile Sibiu, Șura Mare, Slimnic și Vurpăr, împreună cu hotarul denumit „Braniș” folosit în „devălmășie” (împreună). Ca urmare, s-au format localitățile surori: Hamba, Roșia, Noul și Daia. De asemenea, același autor consideră că localitățile: Gușterița („Villa Humperti”), Turnișor („Villa Epponis”) și Șelimbăr au purtat numele greavilor lor. Teutsch afirmă că satele: Avrig, Bradu, Cașolț, Cisnădie, Cisnădioara, Cristian și Tălmaciu s-au format mai târziu.Fr.Teutsch - Besiedlung des „alten Landes”, vol. 24, 1901, p.107. thumb|right|450px|Harta Iosefină a Scaunului filial al Tălmaciului, 1769-73

Pe de altă parte, Karl Kurt Klein semnalează faptul că în timpul lui Geza II s-au colonizat în capitulul Sibiului localitățile Cristian („Insula Christiana”) și Cisnădie-Heltau (nume ce ar proveni de la „Heldwin”), acestea făcând parte din primele colonizări, numele lor trăgându-se de la greavii lor.K.K.Klein - Saxonica septemcastrensia, p.5.

În anul 1453, sașilor din Șapte Scaune li s-a atribuit teritoriul cetăților de graniță (Grenzburgengebiet), pe care l-au administrat până în anul 1867, sub denumirea de "Scaunul filial al Tălmaciului (Talmescher Filialstuhl sau Filialstuhl Talmesch).Talmesch

Stema Stema Scaunului Sibiului și stema Sibiului au fost identice, incluzând două spade încrucișate, cu mânerele în partea superioară. Ele reprezintă Jus Gladii Minus (Minor) + Jus Gladii Majus (Maior), dreptul de a pronunța pedeapsa cu moartea. Potrivit heraldicii, fondul roșu al scutului, împreună cu cele două spade, reprezintă acest drept.

Domenii aparținătoare 400px|right|thumb|„Scaunul Sibiului” în secolul al XV-lea Scaunul Sibiului avea în administrarea sa următoarele localități, grupate după cum urmează: Localitățile componente principale, care erau următoarele: Amnaș, în , în . Avrig, în , în . Bradu, în , în . Bungard, în , în . Cașolț, în , în . Cisnădie, în , în . Cristian, Sibiu, în , în . Daia, Sibiu, în , în . Gura Râului, în , în . Gușterița, în , în . Hamba, în , în . Mohu, în , în . Nou, în , în . Poplaca, în , în . Rășinari, în , în . Râu Sadului, în , în . Roșia, în , în . Rusciori, în , în . Săcădate, Sibiu, în , în . Sadu, în , în . Sibiu, în , în . Slimnic, în , în . Șelimbăr, în , în . Șura Mare, în , în . Șura Mică, în , în . Turnișor, în , în . Veștem, în , în . Vurpăr, în , în . Scaunul filial al Tălmaciului (în ), care avea în componență următoarele localități: Boița, în , în . Racovița, în , în . Sebeșu de Jos, în , în . Sebeșu de Sus, în , în . Tălmaciu, în , în . Tălmăcel, în , în . Turnu Roșu/Porcești, în , în . right|thumb|450px|Dangale pentru vite, 1826 Scaunul filial al Săliștei (în ) care avea în următoarele localități: Cacova Sibiului, , . Galeș, , . Săliște, , . Sibiel, , . Tilișca, , . Vale, , . Alte domenii aparținătoare: Apoș, în , în . Bălcaciu, în , în Cârța, în , în . Cisnădioara, în , în . Cloașterf, în , în . Colun, Sibiu, în , în . Cornățel, în , în . Criț, în , în . Feldioara, în . Jidvei, în , în . Meșendorf, în , în . Orlat, în , în . Rucăr, în , în . Ruși, în , în . Săcel/Cernovoda, în , în . Târnava/Proștea Mare, în , în . Târnăvioara/Proștea Mică, în , în .

Bibliografie Johann Michael Ackner, Der Hermannstädter Stuhl im Großfürstenthum Siebenbürgen, Wien, 1840; Academia Română - Istoria Românilor, vol IV, V, VI, București 2002, 2003. D. Avrigeanu - Instituția centumvirilor din orașul Sibiu - în RA, an XL, VII, 1970, vol.XXXII, nr.1. E. A. Bielz - Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens. Eine physikalisch-statistisch-topographische Beschreibung dieses Landes, Sibiu 1857. P. Binder - Lista iarmaroacelor din Transilvania în vechile calendare din secolele XVI-XVII - în An.Br., I, 1993. Din istoria Transilvaniei, I, București, 1965. Documente privind istoria României, veac XIV, C, Transilvania, I (1301-1320), București, 1953. Documenta Romaniae H istorica, vol. XI (1356-1360), București, 1981, vol.XII (1361-1365), București, 1985. J. Dulder - Zur Geschichte des Überganges Siebenbürgens unter die Herrschaft des Hauses Habsburg: Die Jahre 1687-1691 - în AVSL, XXX, 1902. A. Dumitrescu-Jipa, N. Nistor - Sibiul și ținutul în lumina istoriei, I, Cluj-Napoca, 1976. Hermann Fabini - Atlas des Siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, I, Sibiu, 1999. J.A. Grimm - Die politische Verwaltung im Grossfürstenthum Siebenbürgen. Ein Hilfsbuch - Ediția a doua, Sibiu, 1856. N. Iorga: Istoria românilor din Ardeal și Ungaria, București, 1915. Istoria românilor din Ardeal și Țara Ungurească, București 1916. Histoire du Roumains de Transylvanie et de Hongrie, Ediția a doua, București, 1940. Zsigmond Jakó - Erdélyi Okmánytar (Codex diplomaticus Transylvaniae), I, 1023-1300, Budapesta, 1997. K. K. Klein - Geysanum und andreanum. Fragmentarische Betrachtungen zur Frühgeschichte der deutschen in Sibenbürgen - în AVSL, 8, 1971. S. Kolosvári, K. Óvári - Corpus statutorum Hungariae municipalium, I, Budapesta, 1895. G. Kraus - Cronica Transilvaniei 1608 - 1665, București, 1965. I. Lupaș: Realități istorice în voievodatul Transilvaniei din secolele XII-XII - în AIIN, VII, 1936-1937. Documente istorice transilvane, I(1599-1699), Cluj, 1940. Sfârșitul suzeranității otomane și începutul regimului habsburgic în Transilvania, București, 1943. M. Lupaș-Vlaicu - Aspecte din istoria Transilvaniei, București, 2001. L. J. Marienburg - Geographie des Grossfürstenthums Siebenbürgen, I, Sibiu, 1813. A. Șt. Mărginean - Competențele administrative ale autorităților urbane din Transilvania(sec.XIV) - în BCȘS, 7, 2001. Ștefan Meteș - Viața agrară, economică aRomânilor din Ardeal și Ungaria, I, 1508-1820, București, 1921. O. Mittelstrass - Ortsnamenbuch. Historisch-landeskundlicher Atlas von Siebenbürgen, Heidelberg, 1992. G. Müller - Die urprüngliche Rechtslage der Rumänen in Siebenbürger Sachsenlande - în AVSL, 38, 1912. Thomas Nägler: Populația românească din sudul Transilvaniei și caracterul colonizării săsești din secolele XII-XIII - în SAI, XIII, 1969. Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992. Șt. Pascu - Voievodatul Transilvaniei, I, Cluj, 1972. G. Popa-Lisseanu - Sicules et Roumains. Un proces de desnationalisation, București, 1933. Quellen aus sächsischen Archiven, 1880. A. Sacerdoțeanu - Andreanum și alte acte (II) - în Țara Bârsei, 2, 1935. A. Schaser - Reformele iosefine în Transilvania și urmările lor în viața socială, Sibiu, 2000. Fr. Schuller - Zur Einführung des Königsrichteramtes in den Stühlen der "provincia Cibiniensis" - în KVSL, VII, 6, 1884. J. Sollner - Statistik des Grossfürstenthums Sibenbürgen, Sibiu, 1856. Otto Mittelstrass, Wilfried Heller și Hartmut Asche - Historisch- Landeskundlicher Atlas von Siebenbürgen, Ortsnamenbuch. Publicat de "Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde"

Note

Categorie:Sibiu

Categorie:Germani din România