thumb|right|250px|Biserica veche de lemn de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj thumb|right|Biserica veche de lemn din incinta mǎnǎstirii Nicula, adusă aici în 1974, din satul Gostila, jud. Sălaj Vechea Biserică de lemn de la Nicula, ce s-a aflat în cadrul așezământului monahal greco-catolic de la Nicula, comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a avut hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost prima biserică a Mănăstirii Nicula. Aceasta a ars până la temelie în urma unui incendiu declanșat în 24 aprilie 1973.:: Manastirea Nicula - Pagina principala ::
Istoric și trăsături În anul 1602 este consemnat faptul că întreg satul Nicula a ars în urma unui incendiu, inclusiv biserica de lemn. Cu anii, sătenii și-au refăcut casele și gospodăriile mistuite. În locul bisericii din lemn arse în 1602 și-au construit această biserică din lemn, pe dealul numit „Vergheleu”, cu un iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohială a Niculei a fost așezată pentru prima dată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul zugrav Luca, preot în Iclod, în anul 1681, ce a fost cumpărată mai înainte de nobilul român Ioan Cupșa din Nicula (de confesiune romano-catolică) și dăruită apoi bisericii satului. Conform procesului-verbal încheiat la 28 martie 1699 de Părinții iezuiți ai Conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat în acel an din 15 februarie, până în 12 martie, precum icoana asemănătoare din Pociu care ar fi lăcrimat în decursul anului 1696.
Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară (iertarea păcatelor) în perioada sărbătorilor mariane, adică a Nașterii Fecioarei Maria, a Bunei‑Vestiri și a Adormirii Maicii Domnului, celor care vizitau (aflați în pelerinaj) la biserica greco-catolică de lemn, din apropierea satului Nicula, ce adăpostea icoana miraculoasă a Maicii Domnului cu Pruncul Sfânt.
În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor greco-catolice tradiționale de la Mănăstirea Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul Renașterea, nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea „uniaților” (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla adevărat icoană a Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Autorul articolului intitulat „Baza pelerinajului de la Nicula” concluziona că „cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană”, iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj.
Călugării bazilieni greco-catolici de la Nicula, ce au stabilit aici cu timpul o obște monahală reguată, au fost arestați de autoritățile comuniste în anul 1948 iar în locul lor a fost instalat la 18 decembrie 1948 un prim stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru (născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț).home
Ăn decursul anului 1973, călugării ortodocși de aici, au neglijat un foc nesupraveghat din apropiere, fapt ce a dus la izbucnirea uni incendiu care a mistuit veche biserică de lemn cu toate odoarele și icoanle aflate înăuntru. Ca și trăsături, biserica avea un plan comun, cu altarul mai mic. Turnul era mic, modest, cu galerie simplă, coiful având 8 fețe.Popa, Atanasie (1942). "Biserici de lemn din Transilvania". Revista Institutului Social Banat-Crișana 1942 (iunie-august): extras. În anul 1974, în locul bisericii arse a fost adusă o altă biserică de lemn din Năsal Fânațe, ce a fost adusă la rândul ei, mai demult, din localitatea sălăjeană GostilaGabriela Engheș, Augustin Tudor - Știați că..știați că Bisericuța de lemn de la Mănăstirea Nicula își are originile în satul Gostila? - Satul Sălăjean, septembrie 2011, pag.16-18. Ediție digitală: http://www.caietesilvane.ro/documente/pdf/satu%20salajean2011%20siteu.pdf .
Note
Bibliografie
Nicula