Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian. A fost primul secol din mileniul al II-lea din era noastră (din perspectiva creștină). În istoria culturii europene, perioada este considerată a fi parte a Evului Mediu. Lumea veche a asistat la declinul puterii bizantine și la ascensiunea dominației normande în Europa, alături de rolul influent al nobilimii feudale și al papalității. În nordul Italiei, populația centrelor urbane a crescut, făcându-și apariția capitalismul organizat timpuriu și dezvoltându-se o cultură comercială.
În China aflată în timpul Dinastiei Song și în lumea islamică, acest secol a marcat apogeul științei, tehnologiei, filosofiei și literaturii. Facțiunile rivale în curtea Dinastiei Song au creat conflicte printre oamenii de stat și miniștrii imperiului. Imperiul Chola din India și Imperiul Fatimid din Egipt au atins zenitul în influența militară internațională. Imperiul Chalukya de Vest, rivalul Chola, a început să prindă puteri spre sfârșitul secolului. În Orientul Mijlociu, turcii selgiucizi își încep ascensiunea pe ruinele Califatului Abbasid. În Japonia, clanul Fujiwara a continuat să domine treburile statului. În America centrală, civilizația toltecă și cea mixtecă au înflorit, în America de Sud prosperă cultură Huari, iar în America de Nord-cultură Mississippi. În Ucraina se dezvoltă principatul Rusiei Kievene. În Coreea înflorea Regatul Goryeo ce înfruntă amenințarea manciuriană Liao. În Vietnam este instaurată Dinastia Ly în timp ce în Myanmar, regatul Pagan era la apogeu militar și politic.
Privire asupra secolului În Istoria Europei, secolul al XI-lea a fost marcat de evenimente și conflicte religioase. Statele din Scandinavia au fost creștinate, în Italia sunt aplicate Reformele Papei Grigore, în 1054 are loc Marea Schismă între Biserica Catolică Apuseană și Biserica Ortodoxă Răsăriteană, iar în Imperiul Romano-German are loc controversa învestiturii, împăratul Henric al IV-lea negând autoritatea Papei, iar în 1096, Papalitatea inițiază Cruciadele prin care cavalerii și nobilii europeni creștini vor cuceri orașe din Orientul Apropiat ca Antiohia și Ierusalim, comițând atrocități.
Normanzii au uzurpat conducerea lombardă și bizantină în Mezzogiorno, iar în Anglia, în 1066, aceștia pun bazele unui regat centralizat și unificat. Transformările sociale au influențat politicile feudale europene pe parcursul Evului Mediu.
În Franța, marii nobili dețineau puterea, în special ducii de Aquitania și Normandia. Apar figuri importante ale mișcării intelectuale cunoscută ca Scolastică, ce empatiza argumentele dialectice în disputele teologice asemeni filosofiei clasice. În Spania, califii de Cordoba sunt înlocuiți de Almoravizi. Are lor unificarea creștină sub hegemonia Navarei, debutând astfel Reconquista împotriva islamicilor.
În China, conflictele au continuat între Dinastia Song, Tanguti conduși de Xiâ de Vest și Khitanii dinastiei Liao. Între timp, facțiunile politice rivale s-au dezvoltat la curtea imperială din Kaifeng, Taberele se împărțeau în două: reformatorii de la curte, cunoscuți că Grupul Noilor Politici (Xin Fă), conduși de împăratul Shenzong de Sing și cancelarii Fan Zhongyan și Wang Anshi, și conservatorii conduși de Sima Guang și împărăteasa Dowager Gao, regență împăratului tânăr Zhezong de Song. Știința și tehnologia se dezvoltau, marcate de personalități ca Su Song și Shen Kuo, perioada fiind cunoscută pentru dezvoltarea Pagodei chineze.
În India, Dinastia Chola a devenit o putere năvală sub lideri ca Rajaraja Chola I și Rajendra Chola I, dominând sudul Indiei, Sri Lanka și regiuni din sud-estul Asiei, ca Thailanda.
În Japonia, clanul Fujiwara dicta politicile prin regenți imperiali ce controlau acțiunile împăratului japonez, tratat că o marionetă de-a lungul perioadei Heian. În Orientul Mijlociu, Imperiul Fatimid din Egipt era de la ascensiune la declin, la fel că și Imperiul Bizantin. Selgiucizii în schimb își făceau debutul pe scenă pe ruinele califatului abbasid.
În Nigeria se dezvoltă orașe-state, regate și imperii că regatele Hausa și Dinastia Borno în nord, Oyo și regatele Benin în sud.
În Coreea, conducătorii regatului Goryeo concentrau puterea și autoritatea prin intermediul nobililor, înfruntând însă invaziile khitanilor.
Evenimente
Europa de Vest
1000- Vikingii ajung in Islanda și Danemarca 1001: Alungarea lui Otto III din Roma 1002: Henric II devine succesorul lui Otto III 1016: Contractul testamentar dintre Henric II și Rudolf III 1016: Canut cel Mare devine rege al Angliei 1024: Conrad II devine regele Imperiului Romano-German 1033: Anexarea Burgundiei de către germani 1035: Regatul din Spania este împărțit în Navara, Aragon și Castilia 1039: Henric III este ales regele Imperiului Romano-German 1046- Alegerea Papei Clement II 1049-1054: Pontificatul lui Leon IX 1050: Începutul controversei învestiturii papale 1054 – Marea Schismă prin care Biserica Ortodoxă se separă de Biserica Catolică 1056: Henric IV devine regele Imperiului Romano-German 1057- Uciderea uzurpatorului scotian Macbeth 1059: Robert Guiscard devine duce de Puglia și Calabria 1066 – Ducele Normandiei, William Cuceritorul cucerește Anglia Bătălia de la Hastings. 25 decembrie 1066 - William Cuceritorul este încoronat ca rege al Angliei, sub numele de William I. 1071: Încheierea cuceririi Angliei 1073-1085: Pontificatul lui Grigore VII/Reforma de la Cluny 1076: Conciliul de la Worms 1077: Drumul de la Canossa 1080: Victoria lui Henric IV asupra lui Rudolf de Suabia 1085: Alfonso VI cucerește Toledo 1086: Jurământul de credință de la Salisbury 1086-1087: Domesday Book 1087- Moartea lui William I 1095: Conciliul de la Clermont
Europa de Est Surse bizantine, ungare, slave și, mai târziu, occidentale, menționează existența entităților statale ale populației românești (cnezate și voievodate) în Transilvania și Dobrogea Este întemeiată episcopia romano-catolică de la Alba Iulia. 1001: Ștefan I devine primul rege al Ungariei 1014: Victoria lui Boris II asupra bulgarilor din vest 1018: Bizanțul anexează Bulgaria 1024: Boleslav I cel Viteaz devine regele Poloniei 1036: Iaroslav cel Ințelept consolideaza Rusia Kieveana 1054: Moartea lui Iaroslav 1071: Bătălia de la Manzikert 1076: Demetrius Zvonimir este încoronat rege al Croației de către Papă 1096: Bizantul recucerește regiuni din Asia Mică
Lumea araba
1005: Ultimul Conducător Samanid 1017-1021: Inființarea religiei druzilor care îl venerează ca zeu pe califul al-Hakim 1031: Sfârșitul Califatului Cordobei 1031: Ultimul Calif Omeiad pierde puterea 1036-1037: Selgiucizii cuceresc Siria și Palestina 1042: Selgiucizii cuceresc vestul Iranului 1055: Toghirul I Beg capturează Bagdadul 1056-1062: Buwayhizii sunt alungați din Bagdad 1063: Sultanatul lui Alp Arsalan 1092: Asasinarea lui Nizam al-Mulk
Cruciadele
1074-Cand turcii seledjucizi au invadat Imperiul Bizantin și Siria,masacrand populatia,distrugand sau profanand bisericile și luand in sclavie mii de crestini,papa Grigore al VII-lea si-a exprimat intentia de a organiza o expeditie pentru eliberarea Ierusalimului,facand apel la principii crestini, dar papa moare, iar ideea lui este continuată în anul 1096 de către Papa Urban al II-lea. 1096-1099 – Are loc prima cruciadă 1096:Inceputul Cruciadelor-Prima Cruciada 1097:Batalia de la Dorylaeum 1098:Cucerirea Antiohiei 1099:Cucerirea Ierusalimului
Africa 1000:Africa Subsahariana adopta Islamul 1082:Berberii cuceresc Algerul Almoravizii distrug Ghana Ascensiunea Imperiului Mali
Orientul Extrem 1001:Cucerirea Indiei de catre Mahmud din Ghazna 1009-1225:Dinastia Ly in Dai Viet
Oameni importanți
Avicenna (980-1037), medic și filozof arab, autor al Canonului medicinii. William Cuceritorul (1027 - 1087), duce al Normandiei (1035 - 1087) și rege al Angliei (1066 - 1087) Mathilde de Flandra, ducesă a Normandiei, apoi și regină a Angliei, soția lui William I (William Cuceritorul), cunoscută prin celebra Tapiserie de 70 de metri (care îi este atribuită și care acum se păstrează la Bayeux (Franța)). Abhinavagupta, filosof indian, logician, muzician, poet și dramaturg din regiunea Kashmir Abraham bar Hiyya, filozof evreu, astronom și matematician de la Catalonia Abu al-Hasan "Ali ABI Sa'id 'Abd al-Rahman ibn Ahmad ibn al-Yunus Sadafi al-Misri, matematician și astronom egiptean Abu 'Ali al-Hasan ibn al-Haytham (aka Alhazen sau Alhacen), irakian polymath: om de știință, fizician, cercetător în optica, astronom, inginer, inventator, matematician, medic, oftalmolog, filosof islamic, psiholog și teolog islamic Abu 'Ali al-Husayn ibn Sina (Avicenna alias), persan polymath: medic, filosof, om de știință, astronom, chimist, geolog, Hafiz, logician, matematician, fizician, poet, psiholog, Sheikh, soldat, de stat și teolog islamic Abu al-Qasim al-Zahrawi (alias Abulcasis), medic chirurg Abū Ishaq Ibrahim Al-Zarqālī (alias Arzachel), matematician și astronom Abu Mansur Nasr, matematician irakian Abū Rayhān Al-Bīrūnī, persan polymath: om de știință, antropolog, istoric, sociolog, astronom, chimist, enciclopedist, geodez, geolog geograf, filosof și teolog islamic, matematician, fizician, psiholog, farmacist, profesor și călător Adalbold II din Utrecht, episcopul de Utrecht și matematician Ademar de Chabannes, călugăr francez, scriitor, istoric, și compozitor Aelgifu din Northampton, soția lui Canute cel Mare Agnes, împărăteasa, regent al Sfântului Imperiu Roman Anawrahta, conducător al Regatului Pagan Anselm din Laon, teolog francez Al-Ghazali (alias Algazel), celebrul savant musulman Al-Karaji, matematician și inginer persan Al-Muqtadi, Calif Abbasid Al-Qadir, Calif Abbasid Al-Qa'im, Calif Abbasid Al-Sijzi, matematician și astronom persan Alexandru al II-lea, Papa Alexios I Komnenos, împăratul bizantin Alfonso VI din Castilia, conducator de Castilia Ali ibn Ahmad al-Nasawī, matematician persan care a comentat lucrările grecești lui Arhimede Alp Arslan, conducător selgiucid Alusian, domnitor al Bulgariei Anno al II-lea, Arhiepiscop de Köln Sfântul Anselm, fondatorul reputat de scolastică și creator al argumentului ontologic Atisha, influent profesor budist în Tibet Bagrat III, rege al Georgiei Bagrat IV, regele din Georgia Bao Zheng, din China judecător și primarul de Kaifeng Vasile al II-lea, împăratul bizantin Papa Benedict al VIII, Papa Benedict al IX, Papa Berengar din Tours, teolog francez Bernard II Tumapaler de Gascony, Duce de Gascony Bhoja, un rege filosof și polimat de Malwa în India Bilhana, poet din India Bohemond I al Antiohiei, comandantul cruciat, din Calabria Brian Boru, regele Irlandei Burchard al II-lea, episcopul de Halberstadt Byrhtferth, călugăr și filozof Cai Jing, cancelar chinez al dinastiei Song Cai Xiang, poet, savant, caligraf, inginer structurale, și oficial Canut cel Mare domnitor, din Anglia, Danemarca, Norvegia, Suedia Clement al II-lea, Papa Clement III, Antipapa Constantin VIII, împărat bizantin Constantin X, împărat bizantin Constantin Africa, medic și traducător de medicină antică Conrad al II-lea a Sfântului Imperiu Roman Constantin al IX-lea Monomahul, împăratul bizantin Yi Cheng, filozof chinez Chongzong împăratul, conducător din nord-vestul Chinei (Xia de Vest) Damasus al II-lea, Papa Daozong împăratul, conducător din nord-estul Chinei (dinastiei Liao) Dimitrie Zvonimir din Croația, conducător de Croația Deokjong de Goryeo, rege din Coreea Edith de Wessex, Regina de Wessex Edward Confesorul, rege al Angliei Opt Deer Jaguar cu gheare, domnitorul a Mixtecilor în Mezoamerica Eilmer de Malmesbury, un călugăr benedictin care a încercat să zboare cu aripi mecanice El Cid (Rodrigo Diaz de Vivar), nobil castilian Emma de Normandia, soția lui Canut cel Mare Efrem al Pereyaslavlui de Est – sfânt creștin ortodox, episcop de Pereyaslav Ethelred cel nepregătit – rege în Anglia