Iulia Antoanella Motoc () este o judecătoare româncă. În prezent este judecătoare la Curtea Penală Internațională. Este prima judecătoare româncă aleasă la această instanță. Este specializată în drept internațional public, drepturile omului și teoria dreptului internațional. Este căsătorită cu Mihnea Motoc și are un fiu.

A fost judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada 2013–2022, judecătoare la Curtea Constituțională a României (2010–2013) și profesor de drept internațional și drept european la Universitatea din București din 2002.

Înainte de a-și începe activitatea la instanță, a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, profesor la Universitatea din București și judecător la Curtea Constituțională a României.

A deținut funcții în cadrul Organizației Națiunilor Unite, inclusiv membru și ulterior președinte al Subcomisiei ONU pentru Drepturile Omului, precum și Raportor Special al ONU pentru Republica Democrată Congo (2001–2004) și Raportor Special al ONU pentru drepturile omului și genomul uman (2004–2007). A fost, de asemenea, vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului și membră a Comitetului Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale.Iulia Motoc este noul JUDECĂTOR al României la CEDO, 1 octombrie 2013, Silvana Chiujdea, Evenimentul zilei, accesat la 21 februarie 2014

În 2021 a devenit membră a Institutului de Drept Internațional. În 2023 a fost desemnată de Guvernul României candidată pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională și ulterior aleasă judecătoare a acestei instanțe, unde exercită funcția de președinte al Camerei Preliminare în cazul privind pe Rodrigo Duterte.

Biografie Iulia Motoc s-a născut la 20 august 1967 în Timișoara. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, secția matematică-fizică și Facultatea de Drept a Universității din București. Deține un master (1991) și un doctorat în drept internațional la Universitatea Paul Cézanne (Aix-Marseille III), obținut summa cum laude în 1996. A obținut o abilitare în drept la Universitatea Paris-Sud în 1998 și un doctorat în filosofie (etică) la Universitatea din București în 1999.

A fost cercetător în filosofie la Institutul pentru Știința Omului din Viena (1999), cercetător senior la Universitatea din New York (2003–2004) și la Yale Law School (2004–2007).

Carieră Între 1989 și 1995 a activat ca magistrat în România, în domeniul dreptului penal. Din 1996 a fost admisă în Baroul București ca avocat. Din 2002 este profesor de drept internațional și drept european la Universitatea din București.

A fost profesor invitat la New York University School of Law (2002–2003), St. Thomas University Miami (2001–2003) și la Institutul Universitar European din Florența (2006). A fost membră a Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Constituției României (2007–2008), unde a coordonat capitolul privind drepturile omului. Între 2007 și 2015 a fost directoarea pentru România a programului European Master in Human Rights and Democratization din cadrul European Inter-University Centre for Human Rights and Democratisation din Veneția. Între 2012 și 2014 a fost cercetător la Universitatea Sorbona.

Între 2010 și 2013, Motoc a fost judecătoare la Curtea Constituțională a României, unde a soluționat excepții de neconstituționalitate în materie civilă și penală. A fost aleasă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2013, cu mandat de nouă ani, exercitând funcția până în 2022. Împreună cu alți judecători, ea a fost citată într-un raport al unui ONG independent pentru un posibil conflict de interese, deoarece a fost judecător în trei cazuri în care Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ) a intervenit ca terț.Iulia Motoc, aleasă de plenul APCE pentru postul de judecător la CEDO, 1 octombrie 2013, Cătălina Mihai, Mediafax, accesat la 21 februarie 2014Iulia Motoc a fost aleasă ca judecător la CEDO de plenul APCE , 1 octombrie 2013, RL Online, România liberă, accesat la 21 februarie 2014

În 2023 a fost selectată de Guvernul României drept candidată pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională. Ulterior a fost aleasă judecătoare la CPI. Cu puțin timp înainte ca Curtea Penală Internațională (CPI) să decidă asupra unei cereri de urmărire penală pentru un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu în octombrie 2024, Motoc a cerut să părăsească completul de trei judecători pe care îl prezida, din motive de sănătate, și a fost imediat înlocuită de judecătoarea slovenă Beti Hohler.Decision replacing a judge in Pre-Trial Chamber I (25 October 2024) ICC-01/18-366Stephanie van den Berg (25 October 2024), War crimes court replaces judge in Netanyahu arrest case on health grounds Reuters. În cadrul Curții, conduce Camera Preliminară în cazul privind pe Rodrigo Duterte.

Motoc a fost Raportor Special al ONU pentru Republica Democrată Congo (2001–2004) și Raportor Special al ONU pentru drepturile omului și genomul uman (2004–2007). A fost membră a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului și a Comitetului Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale. A fost membră a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010–2012) și a fost, de asemenea, arbitru la ICSID (Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiții), Washington (2008–2014). În 2021 a devenit membră a Institutului de Drept Internațional.

Note

Legături externe Site personal Influența Curții Europene a Drepturilor Omului asupra regimurilor drepturilor omului din Europa Centrală și de Est CV Iulia Motoc Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Categorie:Nașteri în 1967 Categorie:Avocați români Categorie:Judecători români Categorie:Timișoreni Categorie:Judecători ai Curții Constituționale a României