Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (abreviat PCRM) este un partid politic comunist din Republica Moldova, prezent în Parlamentul Republicii Moldova fără întrerupere din anul 1998. Partidul a fost fondat de Vladimir Voronin și este condus de Diana Caraman. PCRM este unul dintre cele mai puternice partide comuniste europene actuale, fiind la putere timp de opt ani, între 2001 și 2009.

Este singurul partid comunist care a deținut un guvern majoritar în statele post-sovietice. A fost descris în diverse moduri ca fiind comunist, moldovenist și rusofil.

Afiliat la Uniunea Partidelor Comuniste – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, este, de asemenea, membru al Partidului Stângii Europene și al Reuniunii Internaționale a Partidelor Comuniste și Muncitorești. Spre deosebire de majoritatea partidelor comuniste și de stânga cu vederi similare, în special în lumea occidentală, partidul are o viziune conservatoare asupra problemelor sociale, reflectând opiniile lui Voronin, drepturile scăzute ale LGBT în Moldova, conservatorismul social puternic al țării și influența Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Istorie Înființare În august 1991, după puciul eșuat de la Moscova, Republica Moldova și-a declarat independența iar Partidul Comunist al Moldovei a fost scos din legalitate.

În 22 octombrie 1993 a avut loc o conferință pentru reînființarea unui partid comunist în Republica Moldova, care să continue ideile partidului comunist al Uniunii Sovietice. Printre autorii ideii și primii membri se numără Vladimir Voronin, Eugenia Ostapciuc, Victor Stepaniuc. Înregistrarea oficială a noului partid, care a primit numele de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, a avut loc în 27 aprilie 1994, când Ministerul Justiției al Republicii Moldova a emis Adeverința de Înregistrare nr. 31.

Ascensiune Alegerile prezidențiale din 1996

La alegerile prezidențiale din anul 1996 din Republica Moldova, liderul partidului, Vladimir Voronin a acumulat 10,23% din voturi, clasându-se pe locul trei. În turul doi al scrutinului PCRM l-a sprijinit pe Petru Lucinschi, iar ca urmare a victoriei lui Lucinschi, PCRM a primit două fotolii în guvern.

Alegerile parlamentare din 1998

La alegerile parlamentare din martie 1998, PCRM a obținut 30,1% din voturi și 40 de mandate în parlament, devenind partidul cu cei mai mulți membri în parlament. Cu toate acestea, PCRM a rămas în opoziție datorită formării unei coaliții de guvernare de centru-dreapta, Alianța pentru Democrație și Reforme. Deși, mai târziu, în 1999, Lucinschi l-a nominalizat pe Voronin la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, reușita acestuia a eșuat întrucât nu a avut suficient sprijin în parlament.

Guvernare

Alegerile din 2001

La alegerile parlamentare din 2001, PCRM a obținut 49,9% din voturi, ceea ce a rezultat în 71 din cele 101 de locuri din parlament.Political Parties of the World (6th edition, 2005), ed. Bogdan Szajkowski, page 414.

Cu o majoritate parlamentară asigurată de PCRM, Vladimir Voronin a fost ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova de către parlament în aprilie 2001. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat că Președintele poate conduce și un partid politic, și, Voronin a fost reales ca lider al partidului.

Alegerile din 2005

Către alegerile din 2005, PCRM s-a apropiat în postura de partid aflat la guvernare. PCRM a câștigat alegerile parlamentare din 2005 cu 45,98% din voturi (56 de mandat în parlament), pierzând posibilitatea de a alege președintele unilateral. Totuși, Vladimir Voronin a fost reales în calitate de șef al statului cu 75 de voturi ale deputaților PCRM, PPCD, PDM și PSL. PCRM a mai furnizat și prim-ministrul – Zinaida Greceanîi, dar și Președintele Parlamentului – Marian Lupu. În timpul acestei legislaturi, politica statului promovată de partid s-a schimbat și au fost privatizate o serie de companii de stat. De asemenea, partidul s-a re-orientat către opțiunea de Integrare Europeană.

2009 – an de cotitură

Cu alegerile parlamentare din aprilie 2009 și protestele civile violente, climatul din Moldova a devenit foarte polarizat.The New York Times, A Polarized Moldova Votes, Mindful of West and Russia, 29 iulie 2009 La 12 mai 2009, cu votul a celor 60 de deputați PCRM, Voronin a fost ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova. În același timp, el a cumulat și postul de președinte în exercițiu al Moldovei până la data de 7 iunie. Parlamentul a eșuat să aleagă un nou președinte. Din această cauză, parlamentul a fost dizolvat și au fost organizate alegeri anticipate. La noul scrutin din 29 iulie, PCRM a obținut 44,7% din voturi. Aceasta le-a adus comuniștilor 48 de mandate din 101, iar cele 53 de fotolii rămase au revenit unui număr de patru partide de opoziție (PLDM – 18 mandate, PL – 15 mandate, PDM – 13 mandate, AMN – 7 mandate), care ulterior au format Alianța pentru Integrare Europeană. Liderii acestor partide, Mihai Ghimpu, Vlad Filat și respectiv Serafim Urechean, au declarat de numeroase ori că nu vor vota un președinte propus de comuniști, nici chiar dacă acesta „ar avea accent dâmbovițean” (declarația îi aparține lui Vlad Filat și face aluzie la Marian Lupu, fost președinte la Parlamentului între 2005 și 2009). La 11 septembrie 2009 Vladimir Voronin și-a dat oficial demisia din funcția de președinte interimar.Vladimir Voronin a demisionat - VIDEO

În opoziție Alegerile din 2010

La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 PCRM a obținut 39,34% din voturi (ceea ce le-a oferit 42 de locuri în parlament), partidul rămânând în continuare în opoziție.

Alegerile din 2014 și 2015

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 PCRM a obținut 17,48% din voturi, ceea ce le-a adus 21 de mandate în parlament, clasându-se pe locul trei. Astfel, partidul pierde postura de cel mai reprezentativ partid din Moldova, pe care a deținut-o timp de 16 ani.

La alegerile locale din 14 iunie 2015 PCRM a obținut 10,23% din mandatele din consiliile raionale și municipale, 10,95% din mandatele din consiliile orășenești și sătești și 8,59% din mandatele de primari din întreaga țară.Alegeri locale generale din 14 iunie 2015 pe alegeri.md

Din 2016 PCRM a refuzat să înainteze un candidat la alegerile prezidențiale din 2016, pe motiv că decizia Curții Constituționale privind revenirea la votul direct de către popor este ilegală. În urma alegerilor, Igor Dodon, fost membru al echipei Partidului Comuniștilor și membru în guvernul Greceanîi, este ales președinte al Republicii Moldova.

În alegerile parlamentare din 2019, PCRM a obținut doar 3,75% din procente (sub pragul electoral de 6%) și nu a obținut vreun mandat în vreo circumscripție electorală.

PCRM a refuzat să participe și la alegerile prezidențiale din 2020. La alegerile parlamentare anticipate din 2021, PCRM a mers în bloc electoral cu PSRM, Vladimir Voronin fiind pe prima poziție. În urma alegerilor, Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor a obținut 27,17% și 32 de mandate (dintre care 10 deputați au fost la propunerea PCRM). La nivel parlamentar, PSRM și PCRM au format o fracțiune comună.

Scindări 2009 Pe 10 iunie 2009, Marian Lupu a părăsit PCRM, acuzând comuniști că „au dezbinat societatea în spatele unui interes național” și spunând că el „nu mai putea influența deciziile în sânul partidului”.Declarație șoc în Parlament. Marian Lupu a părăsit PCRM, protv.md El a mai adăugat atunci că „nu mai vrea să participe într-o campanie în care se va merge pe amenințări, șantaj și cu un limbaj injurios”.Marian Lupu a părăsit PCRM, Marian Lupu a părăsit PCRM

Pe 15 decembrie 2009 deputații comuniști Vladimir Țurcan, Victor Stepaniuc, Ludmila Belcencova și Valentin Guznac au părăsit fracțiunea PCRM din parlament. Ei au declarat că au făcut acest pas pentru că nu sunt de acord cu decizia partidului din 7 decembrie 2009 de a boicota alegerile prezidențiale. Ulterior cei patru au aderat la Partidul «Moldova Unită».

2011–2012 Pe 4 noiembrie 2011, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc – fruntași ai partidului, au părăsit fracțiunea PCRM din parlament.Dodon, Greceanîi și Abramciuc părăsesc fracțiunea PCRM și sunt gata să voteze președintele țării Ulterior cei trei au aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), iar pe 18 decembrie 2011, la cel de-al 10-lea Congres al Partidului Socialiștilor, Dodon avea să fie ales președinte al partidului.Cel de-al X-lea Congres al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova

Pe 9 iunie 2012, Vadim Mișin, Oleg Babenco și Tatiana Botnariuc au plecat din PCRM, declarând că vor activa în parlament în calitate de deputați independenți.

Pe 12 decembrie 2012 și Sergiu Sîrbu – juristul formațiunii, deputat și membru de vază al partidului – a părăsit PCRM.Событие 12.12.12: Сергей Сырбу покидает ПКРМ

2014 În 2014 între Grigore Petrenco și liderul comuniștilor moldoveni, Vladimir Voronin s-a iscat un conflict, după ce la ratificarea Acordului de Asociere dintre RM și UE în Parlamentul Republicii Moldova - PCRM a părăsit sala de ședință, iar Petrenco a fost unicul deputat comunist care a rămas și a votat împotrivă. Ulterior, în vara lui 2014, Petrenco, alături de Marc Tkaciuk și Iurie Muntean au fost excluși din Comitetul Executiv al Partidului Comuniștilor. Decizia a fost luată la plenara PCRM, în urma propunerii lui Vladimir Voronin, după care Petrenco l-a acuzat pe liderul PCRM de minciună și trădare, solicitându-i lui Vladimir Voronin să nu-și mai înainteze candidatura sa la funcția de președinte PCRM și că este gata să-și propună propria candidatură pentru funcția de președinte al partidului. În octombrie 2014 Petrenco a fost exclus din PCRM, fiind acuzat că a încălcat statul formațiunii.Petrenco a fost exclus din PCRM. „Ne vedem în judecată”, răspunde acesta La 23 decembrie 2014 și Iurie Muntean, fost secretar executiv al partidului, a fost exclus definitiv din PCRM. Despre excluderea sa din partid, Muntean spunea ulterior: „am fost exclus din PCRM pentru viziuni de stânga” ... „deși sunt comunist adevărat, de a treia generație”.Exclus din PCRM, Iurie Muntean și-a găsit ocupație. Cu ce intenționează să ne surprindă

2015 La 21 decembrie 2015, în toiul crizei politice din Moldova, 14 (din 21) deputați comuniști, în frunte cu președintele fracțiunii parlamentare a PCRM, Violeta Ivanov, au părăsit partidul, anunțând, totodată, formarea Platformei Social Democrate „Pentru Moldova”. Platforma s-a arătat disponibilă de a contribui la depășirea crizei politice din țară prin participarea la formarea unei majorități parlamentare cu PD, PLDM, PL și PPEM,14 deputați PCRM au părăsit fracțiunea ZdG, 21 decembrie 2015 și din aceeași zi începuseră să poarte discuții privind formarea unei majorități parlamentare cu PDM. Pe 13 ianuarie 2016 majoritatea parlamentară nou-formată l-a înaintat pe prim-vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc, la funcția de prim-ministru, însă, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidatura lui cu motivația că ar exista suspiciuni rezonabile că candidatul nu întrunește criteriile de integritate necesare pentru funcția de prim-ministru.

Ideologie În conformitate cu art. 1 din statutul său adoptat în 2008, PCRM este "succesorul și moștenitorul de drept al Partidului Comunist din Moldova, atât din punct de vedere al ideilor, cât și al tradițiilor". Deși îmbrățișează oficial o doctrină comunistă leninistă, există dezbateri cu privire la politicile lor. În 2009, The Economist îl considera un partid de centru-dreapta, comunist doar cu numele. Politologul român Vladimir Tismăneanu postulează că partidul nu este comunist în sensul clasic din cauza numeroaselor schimbări de la dizolvarea Uniunii Sovietice, dar este succesorul clar al Partidului Comunist din Moldova, și nu ceva străin de acesta, pentru .