Maimuță

Maimuța este un termen general care desemnează majoritatea primatelor din infraordinul Simiiforme, cunoscute și sub denumirea de simieni. În mod tradițional, toate animalele din grupul simienilor sunt considerate maimuțe, cu excepția maimuțelor antropomorfe (în ), precum cimpanzeul, gorila sau urangutanul.

Multe specii de maimuțe sunt arboricole, deși există și specii care trăiesc în principal pe sol, cum ar fi babuinii. Majoritatea își desfășoară activitatea în timpul zilei, și sunt considerate pe scară largă animale inteligente, în special maimuțele din Lumea Veche. Totuși, nu toate primatele sunt maimuțe: lemurii, lorișii și galago fac parte din subordinul Strepsirrhini, și nu sunt incluși în această categorie. De asemenea, tarsierii, deși sunt rude apropiate ale maimuțelor, și aparțin subordinului Haplorrhini, nu sunt considerați maimuțe propriu-zise.

Maimuțele, inclusiv cele antropomorfe, se deosebesc de celelalte primate prin faptul că au doar două mameloane pectorale, un penis pendulant, și nu au mustăți senzoriale.

Etimologie Cuvântul „maimuță” a ajuns în limba română din neogreacă - μαϊμού (maïmoú), provenind din limba turcă otomană: میمون (maymun). În limba turcă acest cuvânt a pătruns din limba arabă مَيْمُون (maymūn, cu referire la babuin, mandril).Rață, Georgeta (2016). "The Vocabulary of Zoology: Romanian Terms of Arabic and Turkish Origin". Research Journal of Agricultural Science. 48 (1): 162–168. ISSN 2066-1843. https://rjas.ro/download/paper_version.paper_file.bb0f0edf1c7887bf.52617461204c7563726172655f322e706466.pdf

Caracteristici

Maimuțele variază ca mărime, de la marmosetul pigmeu, care poate avea o lungime de doar 117 mm, o coadă de 172 mm și o greutate de puțin peste 100 g, până la mandrilul mascul, care atinge aproape 1 m lungime totală a corpului, și o greutate de până la 36 kg. Unele sunt arboricole (trăiesc în copaci), în timp ce altele trăiesc în savană; dieta diferă între specii, dar poate conține oricare dintre următoarele: fructe, frunze, semințe, nuci, flori, ouă și animale mici (inclusiv insecte și păianjeni).

Unele caracteristici sunt comune tuturor grupurilor; majoritatea maimuțelor din Lumea Nouă au cozi lungi, cele din familia Atelidae având cozi prehensile, în timp ce maimuțele din Lumea Veche au cozi neprehensile sau nu au coadă vizibilă deloc. Maimuțele din Lumea Veche au o vedere tricromatică, similară cu cea a oamenilor, în timp ce maimuțele din Lumea Nouă pot avea o vedere tricromatică, dicromatică sau, ca în cazul maimuțelor de noapte și galago, monocromatică. Deși atât maimuțele din Lumea Nouă, cât și cele din Lumea Veche – la fel ca maimuțele antropomorfe – au ochii orientați spre înainte, fețele lor diferă considerabil. Totuși, fiecare grup prezintă unele trăsături comune, precum forma nasului, a obrajilor și a crupei.

Clasificare Lista următoare arată unde sunt plasate diferitele familii de maimuțe (cu caractere aldine) în clasificarea primatelor extante. Ordinul Primate Subordinul Strepsirrhini: lemuri, loriși și galago Subordinul Haplorhini: tarsieri, maimuțe și maimuțe antropomorfe Infraordinul Tarsiiforme Familia Tarsiidae: tarsieri Infraordinul Simiiforme: simieni Parvordinul Platyrrhini: maimuțele din Lumea Nouă Familia Callitrichidae: marmosete și tamarini (42 specii) Familia Cebidae: capucini și maimuțe-veveriță (14 specii) Familia Aotidae: maimuțe de noapte (11 specii) Familia Pitheciidae: titi, saki și uakari (41 specii) Familia Atelidae: maimuțe urlătoare, maimuțe-păianjen, muriqui și maimuțe lânoase (24 specii) Parvordinul Catarrhini Suprafamilia Cercopithecoidea Familia Cercopithecidae: maimuțele din Lumea Veche (135 specii) Suprafamilia Hominoidea: maimuțe antropomorfe Familia Hylobatidae: giboni („maimuțe antropomorfe inferioare”) (20 specii) Familia Hominidae: maimuțe antropomorfe mari (inclusiv oameni, gorile, cimpanzei și urangutani) (8 specii)

Relația cu oamenii

Cele mai multe specii de maimuțe au relații variate cu oamenii. Unele sunt ținute ca animale de companie, altele sunt folosite în laboratoare sau în misiuni spațiale. Ele pot fi ucise în vânători de maimuțe (când amenință agricultura) sau folosite ca animale de serviciu pentru persoanele cu dizabilități.

În unele zone, anumite specii de maimuțe sunt considerate dăunătoare pentru agricultură, și pot provoca daune importante culturilor comerciale și de subzistență. Acest lucru poate avea implicații importante pentru conservarea speciilor pe cale de dispariție, care pot fi supuse persecuției. În unele cazuri, percepția fermierilor asupra daunelor poate depăși daunele reale. Maimuțele care s-au obișnuit cu prezența umană în locurile turistice pot fi, de asemenea, considerate dăunătoare, atacând turiștii. Grădini zoologice Multe grădini zoologice mențin facilități în care maimuțele și alte primate sunt ținute în incinte pentru divertismentul publicului. Exemple notabile includ Monkey Valley din Grădina Zoologică din Londra; Casa/expoziția maimuțelor din grădina zoologică din Basel; Monkey Tropic House din grădina zoologică din Krefeld; Monkey House din grădina zoologică din Bronx; Monkey Jungle, Florida; Monkey House din grădina zoologică din Lahore; Monkey World, Dorset, Anglia; și Monkey House din grădina zoologică din Edinburgh. Experimente de laborator

Cele mai comune specii de maimuțe utilizate în cercetarea pe animale sunt grivetul, macacul rhesus și macacul crabivor, care sunt fie capturate în sălbăticie, fie crescute special în acest scop. Acestea sunt utilizate în principal datorită ușurinței relative cu care pot fi manipulate, ciclului lor reproductiv rapid (în comparație cu maimuțele antropomorfe) și asemănării lor psihologice și fizice cu oamenii. La nivel mondial, se estimează că între 100.000 și 200.000 de primate non-umane sunt utilizate în cercetare în fiecare an, dintre care 64,7% sunt maimuțe din Lumea Veche și 5,5% maimuțe din Lumea Nouă. Acest număr reprezintă o fracțiune foarte mică din totalul animalelor utilizate în cercetare. Între 1994 și 2004, Statele Unite au utilizat în medie 54.000 de primate non-umane, în timp ce, în 2002, în Uniunea Europeană au fost utilizate aproximativ 10.000 de primate non-umane.

Ca mâncare Creierul maimuțelor este consumat ca delicatesă în anumite regiuni din Asia de Sud, Africa și China. Trupurile sunt consumate uneori în anumite regiuni din Africa, unde pot fi vândute sub denumirea de „carne de vânat”. În orânduirile alimentare islamice tradiționale, consumul de maimuțe este interzis.

Literatură și media Regele Maimuță este un personaj important în mitologia chineză, fiind protagonistul romanului clasic Călătorie spre Vest, publicat inițial în secolul al XVI-lea, în dinastia Ming.

Maimuțele sunt prezente în numeroase cărți, programe de televiziune și filme. Exemple literare includ maimuțele Bandar-log din Cartea junglei (1894), Curiousul George și Monsieur Eek. De asemenea, se regăsesc în serialul dramatic Monkey (1978-1980), serii de animație ca Super Robot Monkey Team Hyperforce Go! (2004-2006) și Colegul meu de sală e o maimuță (2005-2008), și franciza cinematografică Planeta maimuțelor.

Maimuțele înaripate sunt personaje proeminente în cărțile Oz ale lui L. Frank Baum, și în filmul din 1939 bazat pe romanul omonim din 1900.

Mitologie și folclor

Maimuța joacă un rol important în mitologiile mai multor popoare, fiind prezentă în Egiptul Antic, India, Mesoamerica și Polinezia, printre altele.

În hinduism, Hanuman, o zeitate maimuță proeminentă, este asociat cu curajul, puterea și longevitatea celor care se gândesc la el sau la Rama.

În budism, maimuța este uneori considerată o primă întrupare a lui Buddha, dar poate simboliza și șiretenia și urâțenia. În budismul chinez, metafora „maimuța minții” se referă la starea neliniștită și agitată a minții umane. Maimuța face parte și din „cele trei ființe fără rațiune”, simbolizând lăcomia, în timp ce tigrul reprezintă furia, iar cerbul simbolizează iubirea patologică sau dorința necontrolată.

Sanzaru, sau cele trei maimuțe înțelepte, sunt venerate în folclorul japonez; împreună, ele întruchipează principiul proverbial „nu vezi răul, nu auzi răul, nu spui răul”.

Maimuța (猴) este a noua din ciclul de doisprezece ani al animalelor care apar în zodiacul chinezesc, legat de calendarul chinezesc. Următoarele ocazii când maimuța va apărea ca semn zodiacal vor fi în anii 2028, 2040, 2052 și 2064.

Note

Legături externe

"The Impossible Housing and Handling Conditions of Monkeys in Research Laboratories", by Viktor Reinhardt, International Primate Protection League, August 2001 The Problem with Pet Monkeys: Reasons Monkeys Do Not Make Good Pets , an article by veterinarian Lianne McLeod on About.c 30 de lucruri pe care nu le stiai despre maimute, 28 mai 2010, Nicu Parlog, Descoperă

Categorie:Primate Categorie:Primele apariții din Eocen existente