Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofania, este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica OrtodoxăCu excepția Bisericilor Ortodoxe care mențin calendarul iulian și Biserica Catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În greacă, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin "Arătarea Domnului", adică a Sfintei Treimi.
Creștinii occidentali comemorează în primul rând (dar nu numai) vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și astfel manifestarea fizică a lui Iisus către neamuri. Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului). Unele comunități ale ambelor denominații sărbătoresc în aceeași zi Nunta din Cana Galileii, prima dintre minunile lui Iisus.
Tradiția Biblia îl menționează pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care propovăduia venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă; el purta o "cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste și miere sălbatică" (Matei 3:4). Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezați de el în râul Iordan.
Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-și spovedească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” (Iisus) îi "va boteza cu Duh Sfânt și cu foc" (Matei 3:11). Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea că acela este mult mai mare și mai puternic decât el.
Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17).
Obicei tradițional
Deasupra ușilor unor case există inscripția scrisă cu creta 20*C+M+B+26, ce este binecuvântarea tradițională de Bobotează (6 ianuarie) dorită de unele religii pe ușile caselor. Semnificația semnelor: - 20 și 26 reprezintă anul calendaristic curent (2026). - C+M+B au o dublă semnificație: a) prescurtarea de la „Christus Mansionem Benedicat” („Cristos să binecuvânteze această casă”). b) inițialele celor trei magi (crai) de la Răsărit: Caspar, Melchior și Balthasar. Asteriscul * simbolizează steaua care i-ar fi călăuzit pe magi la Betleem. Semnele plus + reprezintă crucea. Această tradiție este specifică bisericilor romano-catolice și luterane, fiind aplicată de obicei cu cretă sfințită sau sub formă de autocolant de către colindătorii care vestesc Nașterea Domnului pentru a aduce protecție și binecuvântare locuinței în noul an. Bisericile ortodoxe, greco-catolice și reformat-calvine nu practică acest obicei.
În tradiția românească mini|Boboteaza în București, pe malul Dâmboviței Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Excepție a făcut anul 2018 care a adus temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă din an, la București înregistrându-se chiar și 17 grade Celsius, un record istoric de temperatură pentru ziua de 6 ianuarie.
În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flăcăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele și casele. Înainte de regimul comunist, această datină exista și la București, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halate albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica.
Această tradiție face parte din multe altele în legătură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului. Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, căpătând puteri neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.Vrăji de DRAGOSTE ȘI GHICIT. Fetele își pun busuioc sub perne pentru A-ȘI VISA IUBITUL, 6 ianuarie 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2013
Referințe
Note
Bibliografie Friedhelm Mann, Hans-Christoph Schmid-Lauber: Epiphaniasfest I. Kirchengeschichtlich II. Praktisch-theologisch. În: Theologische Realenzyklopädie. 9 (1982), S. 762–770.
Lectură suplimentară Mari sărbători creștine Praznice împărătești, Ioan Bria, Editura Oastea Domnului
Vezi și Botezul lui Iisus Teofanie
Legături externe
Botezul Domnului - Boboteaza, 5 ianuarie 2013, Adrian Cocoșilă, CrestinOrtodox.ro BOBOTEAZA. Ce este Botezul Domnului. Cum se folosește Agheasma Mare, 5 ianuarie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei „Betania, dincolo de Iordan“, adevăratul loc al Botezului , 5 ianuarie 2011, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina „Astăzi firea apelor se schimbă“ , 6 ianuarie 2009, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina Botezul Omului fără păcate , 5 ianuarie 2008, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina Ziua în care Hristos S-a arătat lumii , 6 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina Botezul Domnului, 16 ianuarie 2008, Natalia Manoilescu, CrestinOrtodox.ro
Tradiții Obiceiuri de Boboteaza, CrestinOrtodox.ro Tradiții și obiceiuri de Bobotează, CrestinOrtodox.ro Tradiții și obiceiuri de Bobotează în Bucovina, CrestinOrtodox.ro De Bobotează, 8.000 de litri de Agheasmă Mare, 6 ianuarie 2010, Silvana Pătrășcanu, Evenimentul zilei Praznic - Mîine se sărbătorește Izvorul Tămăduirii, 1 mai 2008, Jurnalul Național Boboteaza și sfințirea caselor , 5 ianuarie 2012, Preot Lect. Dr. Lucian Farcașiu, Ziarul Lumina Colindul și Chiralesa de Bobotează încheie sărbătorile de Anul Nou , 6 ianuarie 2009, Ziarul Lumina Sărbătoarea Bobotezei la curțile domnești - Tablou de secol al XVII-lea în Țările Române , 6 ianuarie 2011, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina Sărbătoarea Bobotezei ținea trei zile la Curtea Domnească , 6 ianuarie 2008, Sorin Iftimi, Ziarul Lumina (articol preluat din Magazin Istoric) Boboteaza la Curtea Domneasca, 4 ianuarie 2011, Adrian Cocoșilă, CrestinOrtodox.ro Memoria Bisericii în imagini: Praznicul Bobotezei în Bucureștiul de altădată , 5 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina Boboteaza din 1939, la București - Ziariștii străini participau la aruncarea crucii în Dâmbovița , 6 ianuarie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
Boboteaza în artă Icoana Botezului Domnului, 6 ianuarie 2009, Constantinos Cavarnos, CrestinOrtodox.ro
Categorie:Sărbători creștine Categorie:Botez Categorie:6 ianuarie