Hezbollah sau Hizballah (în arabă:Partidul lui Dumnezeu) este un partid politic islamist-extremist șiit, proxy al Iranului și grup paramilitar musulman libanez. Aripa paramilitară a Hezbollah este , iar aripa sa politică este partidul din . a fost evaluată în 2016 de ziarul liberal israelian "Haaretz" ca fiind echivalentă cu cea a unei armate de mărime medie.
Hezbollah a fost fondat în 1982 de către clerici șiiți libanezi ca răspuns la războiul dintre Israel și organizațiile palestiniene combatante acționând de pe teritoriul Libanului. Inspirat de Revoluția Iraniană din 1979 și de modelul de guvernare islamică al ayatollahului Ruhollah Khomeini, Hezbollah a stabilit legături strânse cu Iranul și face parte din „Axa Rezistenței”. Grupul a fost sprijinit inițial de 1.500 de instructori din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care au ajutat la unificarea diverselor facțiuni șiite libaneze sub conducerea Hezbollah. Manifestul Hezbollah din 1985 a conturat , care includ eliminarea influenței occidentale din regiune, , jurământul de credință față de liderul suprem al Iranului și stabilirea unui influențat de . Totuși, manifestul a pus accent și pe autodeterminarea Libanului. De-a lungul anilor 1980 și 1990, Hezbollah a luptat împotriva forțelor israeliene și a (SLA), ceea ce a dus în cele din urmă la retragerea Israelului din sudul Libanului în anul 2000. Hezbollah a jucat, de asemenea, un rol proeminent în Războiul din Liban din 2006 și ulterior s-a implicat în Războiul Civil Sirian, unde a luptat alături de guvernul sirian al regimului Bashar al-Assad împotriva forțelor rebele.
În 2009, Hezbollah și-a actualizat manifestul pentru a se opune sectarismului politic, pentru a face apel la mișcări neislamice și pentru a promova un guvern de unitate națională. Manifestul actualizat păstrează aceeași abordare de bază în politica externă, denunțând ceea ce considera ca strategii hegemonice ale SUA și rolul Israelului în regiune, văzut ca bază avansată pentru colonizarea zonei.
Din anii 1990, Hezbollah a devenit o forță politică semnificativă în Liban. Grupul operează o vastă rețea de servicii sociale, inclusiv școli și spitale, și deține un post de televiziune prin satelit, . Din punct de vedere politic, Blocul Loialitate pentru Rezistență al Hezbollah deține 15 locuri în Parlamentul libanez, fiind un actor puternic în guvern. Cu toate acestea, influența grupului a dus la critici interne tot mai mari. În urma exploziei din portul Beirut din 2020, Hezbollah a fost acuzat că a obstrucționat eforturile de tragere la răspundere a vinovaților, contribuind la scăderea încrederii publice. Un sondaj Arab Barometer din 2024 a constatat că 55% dintre libanezi nu au „nicio încredere” în Hezbollah, deși acesta rămâne popular în rândul populației șiite.
În ciuda apelurilor la dezarmare conform rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, Hezbollah și-a extins capacitățile militare. Aripa sa armată este considerată acum mai puternică decât , fiind unul dintre cei mai puternici actori nestatali din lume. Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat în 2021 că grupul are 100.000 de luptători. Hezbollah a fost implicat în mai multe atacuri de mare anvergură; se crede că este responsabil pentru și din Beirut în 1983, în 2005, precum și atacuri ulterioare, inclusiv bombardamente și deturnări de avioane. Deși Hezbollah a fost considerat o de către unii academicieni, întreaga organizație, sau doar aripa sa militară, a fost desemnată drept grupare teroristă de către cel puțin 27 de țări (până în octombrie 2020), inclusiv majoritatea țărilor occidentale.
Din octombrie 2023, Hezbollah se află în război cu Israelul. În timpul acestui conflict, Nasrallah după 32 de ani la conducerea grupului, alături de alți membri cheie ai conducerii. Conflictul a dus la o invazie israeliană limitată în Liban și se află în prezent sub un . La 7 august 2025, într-o ședință de guvern care a vizat în mod specific , majoritatea guvernului a votat aprobarea deciziei. Armata Libaneză a fost însărcinată să creeze un plan care să garanteze că doar statul deține controlul asupra armelor în Liban. Decizia se bazează pe un plan al SUA de a dezarma Hezbollah. Pe 5 septembrie, cabinetul libanez a aprobat , foaia de parcurs a armatei pentru dezarmarea tuturor milițiilor din Liban și, în special, a Hezbollah. Pe 2 martie 2026, prim-ministrul libanez Nawaf Salam a declarat că acțiunile militare ale organizației se desfășoară în afara legii libaneze.
Istorie
Apariție 230px|miniatura|dreapta|Regiunile principale controlate de Hezbollah în Liban - sudul Libanului și zona Nabatiye, regiunea Beqaa în nord-est și un sector la Beirut și în vecinătatea lui. În 1982 după declanșarea în iunie a Războiului din Liban („Operațiunea Pacea Galileei”) în care Israelul a desființat Fatahland și structurile militare palestiniene ale OEP în Liban care atacau cu katiușe localitățile din nordul Israelului regimul recent instalat al ayatollahilor din Iran a profitat de ocazie pentru a-și extinde influența în Liban în numele luptei contra „invadatorilor sioniști”. „Pazdarani” din Gărzile Revoluționare islamice iraniene au fost trimiși pentru a instrui și organiza pe tinerii recruți din rândul șiiților libanezi. Ei au fost însoțiți de molahi fanatici care au transpus in Liban normele sociale și vestimentare religioase iraniene și au îndepărtat clasa conducătoare șiită în profitul castei clericilor. În 1983 ayatollahul Ruhollah Khomeini, conducătorul de atunci al Iranului, a semnat decretul de creare a Hezbollah. Americanii și francezii au fost nevoiți să se retragă, și Libanul, prin populația lui șiită, a intrat tot mai mult sub influența militară și culturală a Iranului. Hezbollah a luat locul mișcării șiite Amal.
După ce militari americani și francezi au sosit în Liban în cadrul unei forțe multinaționale a ONU pentru a ajuta la refacerea armatei libaneze și la restaurarea autorității guvernului libanez, în aprilie 1983 Hezbollah a distrus ambasada S.U.A. la Beirut, ucigând 64 persoane, în octombrie 1983 au explodat cartierul general al marines la Beirut, ucigând 241 militari americani, precum și blocul Drakkar, unde au fost omorâți 58 soldați francezi. Combatanții Hezbollah au răpit ziariști, diplomați și activiști ai Crucii Roșii.
Programul politic al Hezbollah din 1985 cuprindea trei obiective principale, primele două îndreptate împotriva unităților paramilitare creștine din țară: „încetarea oricărei entități colonialiste israeliene, aducerea în fața justiției a Falangiștilor pentru crimele comise și instaurarea unui regim islamic în Liban”. Ca principal cap de pod al tendințelor expansioniste iraniene la Marea Mediterană Hezbollah a camuflat intențiile sale de instaurare a unui regim islamic și, având ascendentul forței militare, a încheiat alianțe cu diverse facțiuni, din diverse comunități religioase. Liderii Hezbollah au declarat că scopul lor este distrugerea statului israelian vecin, pe care-l definesc ca o „entitate sionistă invadatoare, construită pe pământuri furate de la arabi, proprietarii lor de drept”. Steagul organizației are culoarea galbenă și înfățișează un glob pământesc, o pușcă și un citat din Coran, sloganul Gărzilor Revoluționare Iraniene: „Numai Obștea lui Allah este învingătoare". Mai întâi colaborând cu Siria care a ocupat mai mulți ani Libanul, apoi obținând colaborarea unei părți importante din clasa politică, administrația și oamenii de afaceri, prin mijloace de teroare și corupție, Hezbollah a obținut tot mai mult controlul instituțiilor, frontierelor, finanțelor, administrației și armatei libaneze.
Acordul de la Taif de reconciliere națională prevedea dezarmarea tuturor organizațiilor paramilitare și militare în afara armatei libaneze, precum și retragerea armatei siriene din Liban.
Toate organizațiile - creștine, sunite și druze - au acceptat să se dezarmeze, cu excepția Hezbollahului. În anul 2000 armata israeliană s-a retras din zona de securitate din sudul Libanului, iar în 2005 s-a retras, în sfârșit, și armata siriană. În aceste condiții Hezbollah a devenit principala forță militară din Liban, acumulând o cantitate imensă de arme sofisticate furnizate de Iran.
Creșterea organizației thumb|Poster al Hezbollah din timpul Rǎzboiului libanez din 2006 180px|miniatura|dreapta|Hassan Nasrallah, secretarul general al Hezbollah între 1992-2024 Hezbollah, care a început ca o mică miliție, a devenit o organizație dominantă peplan militar, în parlamentul libanez, deține un post de radio și o televiziune prin satelit și desfășoară numeroase programe de ajutor social pentru populația șiită. Hezbollah se bucură de un sprijin larg din partea populației șiite, dar și din partea unor membri ai celorlalte confesiuni libaneze (sunniți, creștini, druzi) care au slăbit ca influență. Ea a devenit capabilă să mobilizeze demonstrații de sute de mii de oameni. Hezbollah, alături de alte grupări a declanșat proteste politice între 2006-2008, contra primului ministru Fouad Siniora. Disputele care au urmat, legate de păstrarea de către organizație a rețelei sale de comunicații au condus la confruntări sângeroase între membrii organizației și cei ai coaliției de guvernare. Hezbollah a reușit să preia controlul asupra unor cartiere din Beirutul de Vest, deținute înainte de milițiile Mișcării Viitorul, loiale lui Fouad Siniora. Ulterior acele zone au fost preluate temporar de armata libaneză. Ca urmare a Înțelegerii de la Doha, Hezbollah a primit putere de veto în Parlamentul libanez, în plus, a fost format Guvernul de Uniune Națională, în care organizația deține un minister și controlează 11 dintre cele 30 de locuri.
Aliat al Iranului În anii 2020 Hezbollah controla o bună parte din economia libaneză, care ajunsese într-o situație economică catastrofală. Organizația a fost susținută financiar de Iran, Siria sub regimul Assad și cu donații de la șiiții libanezi sau din restul lumii. În deceniul al doilea al secolului al XXI-lea forța sa militară a crescut foarte mult. În ciuda unei declarații a ONU din iunie 2008, care certifica că nu există o ocupație israeliană în toate teritoriile libaneze, în august 2008, cabinetul libanez a aprobat în unanimitate o declarație politică care asigura existența Hezbollahului, ca o organizație armată care garantează dreptul libanez la „eliberarea sau recuperarea teritoriilor ocupate”.
Din 1992 până în 2024 organizația a fost condusă de Secretarul General Hassan Nasrallah. Sub conducerea lui Nasrallah forța organizației a crescut în mod considerabil, devenind în același timp partid politic, cu 12 membri în parlament și miniștri în guvern, și construind cu ajutorul Iranului, o forță militară cu mult mai puternică decât armata libaneză.
Hezbollah a fost implicat între altele în anul 2005 în asasinarea regizată de Siria a primului ministru libanez Rafik Al-Hariri care a încercat să refacă țara din punct de vedere economic și politic. Odată cu el au fost omorâți circa douăzeci de miniștri, deputați, generali, ziariști și opozanți.
După 2011 în cursul "Primăverii arabe" Hezbollah a intervenit în Siria pentru a ajuta la menținerea la putere a regimului Bashar al-Assad, sprijinit de Iran, în fața forțelor opoziției siriene de toate culorile.
La 4 august 2020 depozitarea de muniții și arme în portul Beirut a fost suspectată ca fiind la originea exploziilor care au dus la moartea a peste 200 persoane și rănirea altor mii.