thumb|right|Nicolae Ceaușescu cu soția și părinții, 1968 thumb|right|Familia Ceaușescu la începutul anilor 1980; de la stânga la dreapta: fratele Elenei Gheorghe, Elena, Nicu, Zoia, Nicolae și sora lui Nicolae Niculina
Nicolae Ceaușescu, care a condus România din 1965 până în 1989 a avut o familie numeroasă, mulți dintre membri având posturi influente în Partidul Comunist Român. Mai jos este o descriere generală a membrilor imediați ai familiei, cu legături pentru cei care au articole separate.
Prezentare generală
Tatăl lui Nicolae, Andruță Ceaușescu (1886–1969), provenea dintr-o familie de păstori din Polovragi, Județul Gorj. Andruță Ceaușescu, susținător al lui Ion Mihalache și al Partidului Țărănesc, a fost o perioadă primar al Scorniceștiului (satul de baștină al dictatorului), unde avea o casă modestă.
Mama lui Nicolae Ceaușescu, Alexandrina (născută Lixandra Badea), (1888–1977) provenea din familia unui ofițer din armata lui Tudor Vladimirescu. Aceasta fiind o femeie foarte religioasă, Nicolae Ceaușescu a ordonat construirea unei biserici în Scornicești, deși el era ateu și a participat la înmormântarea ei, cu acest prilej având loc o slujbă oficiată de un preot.Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu de Andrei Ujică.
În ordinea în care s-au născut, copiii au fost: Niculina Ceaușescu (18 iunie 1914 – 1990). Ea a fost prima care a părăsit familia mutându-se la București în căutare de lucru. La ea a locuit Nicolae în 1929 când a început să lucreze ca ucenic la un cizmar. Marin Ceaușescu (1916 – 28 decembrie 1989, Viena), absolvent al Academiei de Științe Economice, a condus timp de mai mulți ani Agenția Economică a României din Viena. Nicolae Ceaușescu (26 ianuarie 1918 – 25 decembrie 1989), la putere 1965–1989. Maria Ceaușescu (1920–2007), ulterior Maria Agachi, a lucrat la fabrica Electromagnetica, devenind șef de secție datorită legăturilor de familie. Florea Ceaușescu (1922 – 21 octombrie 2006). După ce Partidul Comunist a fost legalizat în 1944, a lucrat la ziarul de partid din București Steagul Roșu. Apoi a fost transferat la Scînteia. Îi semăna foarte tare lui Nicolae, cu care era deseori confundat. Nicolae „Nicu” Andruță Ceaușescu (1924 – 14 decembrie 2000). Se spune că tatăl l-a înregistrat la primărie din greșeală cu același nume ca și fiul mai mare. Ulterior a folosit numele tatălui ca al doilea nume, pentru a nu se crea confuzie între cei doi. O perioadă de timp a fost șef de cadre la Ministerul de Interne. În urma unei neînțelegeri cu fratele mai cunoscut, a fost trimis să conducă Școala de ofițeri de Securitate de la Băneasa. A fost arestat în timpul Revoluției din 1989 de către Aurel Ceciu, unul din foștii săi elevi. Nicolae Andruță a avut doi copii, Cristian și Claudia. Ilie Ceaușescu (18 iunie 1926 – 1 octombrie 2002), a devenit general de armată la 51 ani. Elena Ceaușescu, ulterior Elena Bărbulescu (1928–2001) a fost profesoară de istorie la liceul din Scornicești. Datorită fratelui, a avansat repede, ajungând directoare, și mai apoi inspector școlar pe întreg județul Olt. A avut două fete, Eugenia și Nadia, și un fiu, Emil, care avea un post important în Ministerul de Interne în județul Olt înainte de 1989. Costel Ceaușescu (1930–?) a murit tânăr. Ion Ceaușescu (20 martie 1932 – 10 mai 2020) a predat la Institutul Agronomic din București, și a fost șeful Academiei de Științe Agricole. A fost ministru secretar de stat, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării în perioada 1 august 1983-28 martie1985. După Revoluție, și-a făcut o firmă și a scris cărți pe teme de horticultură.
Părinții lui Nicolae au avut în total 18 nepoți: 7 băieți și 11 fete.
Viitorul conducător al României, Nicolae Ceaușescu s-a căsătorit în anul 1947 cu Elena Petrescu. Au avut trei copii: Valentin Ceaușescu (născut în 1948), care are un fiu, Daniel Valentin (născut în 1981) și o fiică, Alexandra (născută în 1996). Zoia Ceaușescu (1949–2006) Nicu Ceaușescu (1951–1996)
Bibliografie
Clanul - Arborele genealogic al Ceausestilor, 22 noiembrie 2006, Costin Anghel, Loreta Popa, Daniela Cârlea Șontică, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național La taifas - Nepotul lui Ceausescu povesteste, 7 august 2006, Toma Roman Jr, Jurnalul Național Biographical sketches of the Ceaușescu clan, René de Flers, Radio Free Europe Background Report/135, 27 iulie 1984 Intre stranduri si fagul lui Miu haiducu', 29 iulie 2006, Dana Piciu, Jurnalul Național Marius Oprea, "Armaghedonul spionilor" , from Ziua, 31 ianuarie 2005 Petre Dogaru, "Poetul Ceaușescu „s-a format” la Academia Frunze" , Prezent, 23 octombrie 2007
Note
Legături externe http://files.osa.ceu.hu/holdings/300/8/3/text/53-6-20.shtml BIOGRAPHICAL SKETCHES OF THE CEAUSESCU CLAN, by Rene de Flers „Sinuciderea“ lui Chivu Stoica, consilierul Pacepa și traducătorul „savantei“ Lenuța, 21 mai 2013, Lavinia Betea, Adevărul