thumb|500px|right|Regii României

Anii 1851-1860 1856

18 martie - Tratatul de la Paris. Pe baza acestui tratat se convoacă adunările ad-hoc care hotărăsc unirea principatelor Moldova și Țara Românească (Muntenia) sub conducerea unui principe ereditar străin. Principatele se aflau sub suzeranitate turcă.

1859 5 ianuarie - Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei de către Adunarea ad-hoc a Moldovei. 24 ianuarie - Alexandru Ioan Cuza este ales și domnitor al Țării Românești, de către Adunarea ad-hoc a Munteniei. Astfel, românii folosind cu eleganță condițiile vitrege impuse din afară au realizat pragmatic și de facto Unirea Principatelor Române prin alegerea unui singur conducător, militar român de carieră, educat în Franța, luptător român în revoluția din 1848.

Anii 1861 - 1870 1866

11 spre 12 februarie - Cuza este înlăturat, formându-se o Locotenență Domnească. Membrii acesteia încep demersurile pentru aducerea unui prinț străin la conducerea Principatelor Unite. 30 martie - După ce Filip de Flandra refuză tronul Principatelor, Locotenența Domnească publică o proclamație prin care recomandă alegerea prin plebiscit a lui Carol-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen ca domn al României cu numele de Carol I. 10 mai - Carol I sosește în București. Depune jurământul în fața Parlamentului, devenind principe al României (până la 10 mai 1881, când România devine regat), după care devine rege. Aceasta zi va deveni Sărbătoarea Națională a Regatului României până în 1947. 29 iunie - O nouă Constituție, care instituie principiile monarhiei parlamentare, a separării puterilor în stat și a votului cenzitar, este adoptată.

1869 3 noiembrie - Carol I se căsătorește cu Elisabeta de Neuwied.

1870 20 august - Se naște Maria, fiica cuplului princiar, care moare de scarlatină în 1874. Carol și Elisabeta nu au mai avut alți copii.

Anii 1871 - 1880 1877 4 aprilie - Este semnată, la Bucuresti, convenția militară româno-rusă, prin care Romania permite Rusiei să treacă pe teritoriul său, aceasta fiind nevoită sa respecte integritatea teritorială a țării. 12 aprilie - Începe războiul ruso-turc. România permite trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Ca ripostă, turcii bombardează localitățile românesti de la Dunăre. 26 aprilie - Românii ripostează, la rândul lor, la Calafat, deschizând foc asupra orașului Vidin, aflat pe malul opus al Dunării. 9 mai - Ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, citește în Parlament „Declarația de independență a statului român”. După dezbateri, moțiunile au fost votate de ambele camere ale Parlamentului, proclamându-se „independența absolută a României”.Ioan Scurtu: Împotriva falsificării istoriei – 10 Mai Ziua Națională a României?, 22 decembrie 2011, ioanscurtu.ro 10 mai - Celebrarea zilei de 10 mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupația germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea regelui Mihai din 1947.Neagu Djuvara: Adevărata zi de independență a României este 10 mai 1877, 10 mai 2015, evz.ro 16 august - Are loc la cartierul imperial rusesc întâlnirea lui Carol cu Țarul Alexandru al II-lea și cu Marele Duce Nicolae. Carol I preia conducerea reunită a trupelor române și ruse. După lupte grele, turcii cer armistițiu.

1878 19 februarie - Pacea de la San Stefano. Rușii refuză participarea României la tratative, ocupând județele de sud ale Basarabiei, teritoriu românesc.

Anii 1881 - 1890 1881 14 martie /26 martie - A fost promulgată legea privind proclamarea Regatului. România ia titlul de Regat, iar domnitorul Carol I, ia titlul de Rege al României. Festivitățile consacrate proclamării regatului au fost amânate pentru 10/22 mai 1881. 10 mai /22 mai 1881 - România este proclamată Regat, iar principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României.

1889 19 aprilie – Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, sosește în țară ca viitor moștenitor al tronului.

Anii 1891 - 1900 1892 29 decembrie - Ferdinand se căsătorește cu Maria de Edinburg, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

1893 15 octombrie - Se naște Carol, viitorul Rege Carol al II-lea, primul fiul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria.

După el au mai urmat cinci copii: Elisabeta; viitoare Regină a Greciei, Maria; viitoare Regină a Iugoslaviei, Nicolae, Ileana (cunoscuta ca Maica Alexandra, după ce se călugărește) și Mircea, care avea să moară de febră tifoidă la numai 3 ani, în timpul Primului Război Mondial.

Anii 1901 - 1910

Anii 1911 - 1920 1913 27 iunie - România declară război Bulgariei. În urma acestui război, România primește sudul Dobrogei, Cadrilaterul.

1914 21 iulie - Consiliul de Coroană proclamă neutralitatea României. Regele Carol, deși fidel Puterilor Centrale, se supune în cele din urmă hotărârii Consiliului de Coroană. 28 iulie - Începutul Primului Război Mondial. România, ca aliat al Austro-Ungariei și Imperiului German, ar fi trebuit să intre în război alături de Puterile Centrale. 27 septembrie - Regele Carol I moare, la 75 de ani, iar după doi ani moare și Regina Elisabeta, soția sa. Principele Ferdinand devine Rege. 28 septembrie - Regele Ferdinand I depune jurământul. El promite ca va fi „un bun român”, ceea ce însemna ca nu se va opune intrării în război împotriva Austro-Ungariei și Imperiului German.

1916 14 august - În Consiliul de Coroană se hotărăște intrarea României în război de partea Antantei. Se declară razboi Austro-Ungariei, iar trupele romăne intră în Transilvania. Riposta Puterilor Centrale este foarte puternică. noiembrie - Regele și Guvernul iși mută sediul la Iași. Bucureștiul ca și o bună parte din România este ocupată de trupele germane.

1917 vara anului 1917 - Lupte eroice se dau la Mărășești, Oituz, Mărăști. Trupele române obțin memorabile victorii. octombrie - noiembrie - Rusia se retrage din război ca urmare a revoluției bolșevice.

1918 27 martie - Sfatul Țării de la Chișinău, capitala provinciei ocupate de ruși, Basarabia, proclamă unirea cu Regatul României. 24 aprilie - Se semnează pacea parțiala între România și Puterile Centrale. Regele Ferdinand nu a ratificat acest tratat de pace, care a devenit astfel nul. 27 august/9 septembrie - Carol al II-lea părăsește unitatea militară din Târgu Neamț (al cărei comandant era) și după patru zile se căsătorește la Odessa cu Ioana Zizi Lambrino. Ferdinand a dispus arestarea lui Carol timp de 75 de zile la mănăstirea Horaița. 15 noiembrie - Bucovina, provincie aflată sub ocupație austriacă, se unește cu Regatul României. 1 decembrie - Are loc Marea Adunare de la Alba Iulia care proclamă unirea Transilvaniei cu Regatul României. Tratatele de pace încheiate după terminarea Primului Război Mondial aveau să valideze aceste acte.

1919 1 august - Principele Carol i-a trimis Regelui Ferdinand o declarație scrisă de renunțare la calitatea de principe moștenitor al Coroanei României, după care lui Carol i s-a impus domiciliu forțat la Bistrița. În cele din urmă, în februarie 1920, Carol revine asupra deciziei, căsătoria sa cu Zizi Lambrino fiind anulată.

Anii 1921 - 1930 1921 10 martie - Principele Carol se căsătorește cu Elena, Principesă din familia regală a Greciei. 25 octombrie - Se naște Mihai, fiul lui Carol și al Elenei, viitorul Rege al României.

1922 15 octombrie - Regele Ferdinand și Regina Maria sunt încoronați la Catedrala din Alba Iulia ca suverani ai României întregite.

1923 28 martie - Regele Ferdinand promulgă "Constituția din 1923". Tot în perioada de după război, are loc și reforma agrară promisă de Rege.

1926 4 ianuarie - În urma plecării Principelui Carol cu amanta sa, Elena Lupescu, la Paris, și a scrisorii acestuia de renunțare pentru a treia oară la tron, Parlamentul Romaniei convocat de Regele Ferdinand îl proclamă pe Mihai moștenitor al tronului României.

1927 20 iulie - Moare Regele Ferdinand, după numai 13 ani de glorioasă domnie. Mihai devine pentru prima dată Rege, sub oblăduirea Regentei formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae al României, fratele lui Carol, și George Buzdugan.

1930 6 iunie - Carol se întoarce în țară, și după două zile este proclamat Rege, cu numele de Carol al II-lea. După scurt timp, revine în România și amanta Regelui.

Anii 1931 - 1940 1932 1 noiembrie - Principesa Elena, mama regelui Mihai este nevoită să părăsească România ; se va stabili la Firenze (Italia).

1938 10 februarie - Regele Carol al II-lea abrogă Constituția Regală din 1923 și instaurează "dictatura regală".

1939 1 septembrie - Începerea celui de-Al Doilea Război Mondial prin ocuparea aproape simultană a Poloniei de către Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

1940 26 iunie - URSS adresează un ultimatum României prin care cere cedarea Basarabiei. După doua zile România cedează. 19-21 august - Tratative româno-bulgare, desfășurate sub presiune hitleristă, prin care România cedează Cadrilaterul. 30 august - Dictatul de la Viena. România pierde în favoarea Ungariei Transilvania de Nord-Vest, teritoriu locuit în majoritate de români. 5 septembrie - În urma tulburărilor din țară, nefiind capabil să controleze haosul ce se prefigura, Carol al II-lea cedează majoritatea puterilor generalului Antonescu. 6 septembrie - Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai, care devine pentru a doua oara Rege, fără vreun juramânt pe Constituție și fără votul de aprobare al vreunui Parlament, inițial suspendat, redeschis abia mai târziu, în 1946. În aceeași zi, Mihai e încoronat și uns rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în Catedrala Patriarhală din BucureștiPr. Dimitrie Bejan - De vorbă cu câțiva intelectuali, site-ul "Sfaturi Ortodoxe" la data de 15 iulie 2007. Mihai domnește a doua oară doar ca rege de drept divin, nu și constituțional. Legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi șeful suprem al Armatei și de a desemna un prim-ministru cu puteri depline"Decret regal privind învestirea generalului Ion Antonescu cu depline puteri", 5 septembrie 1940, numit „Conducător”. Se instaurează statul național-legionar condus de Ion Antonescu și Horia Sima.

Anii 1941 - 1950 1941 20-27 ianuarie - Rebeliunea legionară. După înfrângerea legionarilor, se instaurează dictatura militară a lui Ion Antonescu. 22 iunie - România intră în război împotriva URSS, alături de Germania.

1943 1 ianuarie - În mesajul său de Anul Nou, Regele Mihai ia poziție împotriva războiului, ceea ce stârnește furia germanilor. 1943 - 1944 - În urma înfrângerilor suferite în Rusia, Regele Mihai, alături de partidele de opoziție, poarta tratative secrete cu reprezentanții Puterilor Aliate.

1944 martie - Trupele rusești (sovietice) intră pe teritoriul României. 23 august - În urma refuzului lui Antonescu de a încheia imediat armistițiul cu Aliații, Regele Mihai îl demite și îl arestează, numind apoi un guvern militar condus de generalul Sănătescu și sprijinit de partidele democratice, inclusiv de minusculul partid comunist. În cursul serii, Regele transmite prin radio o proclamație către popor si Armată, prin care cere încetarea ostilităților contra Armatei Roșii si anunță acceptarea armistițiului cu Aliații, însă fără să-l semneze. Urmează lupte grele între români și Aliați, pe de o parte, și germani, pe de altă parte, în urma cărora capitala României este eliberată fără nici un ajutor din partea sovieticilor. Aceștia, odată proclamată încetarea focului de către Rege, ocupă în scurt timp toată România. Armistițiul cu Aliații se va semna la Moscova abia trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, în termeni impuși aproape în întregime de către Uniunea SovieticăStudiu de țară: România Cap. 23 (în lb. engleză), Biblioteca Congresului S.U.A.. Lovitura de stat de la 23 august a echivalat, astfel, cu o „capitulare”, o „predare necondiționată”"Regele proclama predarea națiunii și dorinta de a ajuta Aliații" (în lb. engleză), The New York Times, 24 august 1944 în fața sovieticilor.