Graiul crișean este unul dintre graiurile românești recunoscute ca autonome de către majoritatea lingviștilor, de exemplu Sextil PușcariuUrsan 2008, p. 78., Emil Petrovici, Ion Coteanu, Sever Pop, Romulus Todoran, Gheorghe Ivănescu Sala 1989, p. 90.. Face parte din grupul de nord al graiurilor și, în cadrul acestuia, din grupul graiurilor transilvăneneUrsan 2008, p. 83.. Unii lingviști, precum Emil Petrovici și Ion Coteanu, adaugă graiului crișean și pe cel din Oaș.

Graiul crișean se împarte în trei zone: Bihor, care se extinde și asupra județului Arad și la românii din Ungaria, Țara Moților și valea Someșului.

Caracteristici

FoneticeSecțiune după Sala 1989, p. 88.:

+ Fenomen Exemplu dialectal Corespondent în varietatea standard nazalizarea vocalelor urmate de [n] [o'pitə̃'trjagə̃'strajt͡sə] o pâine-ntreagă în traistă grupul latinesc [ane] > [ɨne] câne câine [e] > [ə], [i] > [ɨ], [e̯a] > [a], după [s], [ʃ], [t͡s], [z] să rupeorășanțânzâc se rupeorășeanținzic [e̯a] > [a] după [t], [d], [l], [n] palatalizate ['cakə][ɟal][ʎak][ɲam] teacădealleacneam [e] accentuat > [ɛ] înaintea unei silabe cu vocala [e] ['pɛre] pere [o̯a] > [ɒ] ['pɒrtə] poartă [d͡ʒ] > [ʒ] jer ger palatalizarea consoanelor oclusive dentale înainte de [e] și [i] (poate fi de grade diferite) [tʲej] sau [cej][dʲintʲe] sau [ɟince] teidinte palatalizarea lui [n] înainte de [e] și [i] ['biɲe]['domɲi] binedomnii palatalizarea lui [k] și [p] înainte de [e] și [i] [cej][pʲej] sau [cej] cheipieiAstfel pronunțarea celor două cuvinte poate deveni identică. Dacă li se adaugă și cuvânul tei cu [t] palatalizat, rezultă trei cuvinte cu pronunțare identică. [e̯a] accentuat și neaccentuat > [ɛ] [lumɛ] lumea [ɨj] > [ij] întii întâi epenteza lui [k] între [s] și [l] sclab slab proteza lui [a]Mai puțin frecventă decât în aromână. anumără numără rotacismul lui [n] intervocalic în graiul din Țara Moților lură lună

Gramaticale:

+ Fenomen Exemplu dialectal Corespondent în varietatea standard genitivul arhaic al articolului hotărât omuli omului articolul posesiv cu formă unică a tău, a taa tăi, a tale al tău, a taai tăi, ale tale forme specifice ale verbului a fi îsîi sunteste, e forme specifice de persoana a III-a singular și plural ale verbului auxiliar al perfectului compus o făcut, or făcut a făcut, au făcut conjuncție specifică a conjunctivului în graiul din Bihor și merg să merg formă specifică, compusă, a mai mult ca perfectului m-am fo dusă mă dusesem condiționalul trecut cu auxiliarul a vrea la perfect compus o vu(t) hori ar fi cântat auxiliarul după verbul cu sens lexical Făcut-ai foc?Duce-m-oi. Ai făcut foc?Mă voi duce.

Lexicale:

+ Fenomen Exemplu dialectal Corespondent în varietatea standard arhaisme de origine latină vă! mergi!, du-te! cuvinte specifice nari nas cuvinte cu sensuri specifice a cânta a plânge cuvinte de origine maghiară a cuștuli a gusta cuvinte de origine germană firhang perdea

Note

Surse bibiliografice

Marius Sala (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, ISBN 973-29-0043-1 Vasile Ursan, Despre configurația dialectală a dacoromânei actuale , Transilvania (serie nouă), anul 37, nr. 1, 2008, p. 77–85 (accesat la 24 iulie 2020)

Legătură externă

Graiul crișean, Regionalisme.ro (accesat la 24 iulie 2020)

Categorie:Graiurile limbii române