Termenul fibră se poate referi la materiale în formă de fir subțire, netors, care are un anumit raport între lungime și grosime. Prin împletire fibrele constituie o structură numită țesut, țesătură sau frânghie, parâmă; acestea sunt mai compacte și mai rezistente ca fibrele inițiale. right|200px|thumb|Producătorii cei mai mari de fibre sintetice
Clasificarea fibrelor textile
Clasificare după proveniență Fibre metalice Acestea se produc prin tragerea unor metale ductile în fire. Fibre vegetale Fibrele vegetale pot lua naștere prin alungirea celulelor. Sunt folosite în industrie. Provin din plante ca: bumbac, in, cânepă Fibre de natură animală fibrele nervoase (axonul), fibrele musculare, fibrele bogate în colagen ale țesutului conjunctiv. Și celula are un citoschelet format din filamente de actină. Fibre minerale fibră de sticlă, fibră de carbon Fibre sintetice din substanțe sintetice ca policlorură de vinil
Utilizare Fibrele sunt utilizate în Comunicații: fibră de sticlă Fizică: fibră optică; fibră de carbon Construcții: azbocimentul (amestecul de ciment cu fibre de azbest) Industria textilă: toate țesăturile
Note
Vezi și Fibre alimentare Fibrele frontopontine Fibrele temporopontine FibrexNylon
Legături externe Clasificarea fibrelor textile Industrievereinigung Chemiefaser e. V. (IVC) Stofflexikon Lexikon der textilen Raumausstattung - Rubrik Chemiefasern Lexikon der textilen Raumausstattung - Rubrik Naturfasern Chemie der Textilfaser (pdf-Datei; 344 KB) http://www.cirfs.org/frames_03_09.htm http://skripta.ft.tul.cz/list_pre.cgi?predmet=5&skripta=18&pro= http://www.fibre2fashion.com/news/company-news/saurer/newsdetails.aspx?news_id=6351