Viorel Cosma () a fost un muzicolog, lexicograf și critic muzical român.
Biografie
Muzicologul, profesorul, lexicograful și criticul muzical Viorel Cosma s-a născut la 30 martie 1923 în Timișoara. Studiile muzicale (vioară) le-a început în copilărie la Conservatorul Municipal din Timișoara (1929–1931), continuându-le și amplificându-le la Universitatea Națională de Muzică din București (1945–1950) cu Mihail Jora, Leon Klepper, Marțian Negrea, Constantin Silvestri, George Georgescu, Ion Dumitrescu, Dimitrie Cuclin, Zeno Vancea etc.
A fost profesor la Conservatorul Alberto della Pergola din București (1945–1947), la Liceele de Muzică „Dinu Lipatti” și „George Enescu” din București (1951–1964), la Universitatea Națională de Muzică și Universitatea Hyperion din București (1951–1999). De asemenea, a desfășurat o intensă activitate de critică muzicală în presa din România și din străinătate, publicând peste 5.000 de eseuri, studii, articole, recenzii etc. A participat la numeroase Simpozioane și Conferințe de muzicologie în Europa și SUA, susținând comunicări științifice, conferințe, referate.
Viorel Cosma este coautor al libretului operetei Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehoslovacia etc.
Ca muzicolog a publicat peste 100 de volume (în limbile română, engleză, germană, rusă, bulgară, japoneză) cu caracter istoriografic, monografic, lexicografic, epistografic, precum și ediții de critică muzicală, muzicologie-comparată, antologii, ghiduri. Cele 14 volume dedicate lui George Enescu (în română, engleză, rusă, japoneză, bulgară), precum și lexicoanele Compozitori și muzicologi români (1965), Muzicieni români (1970), Muzicieni din România, vol. 1–10 (1989–2012) și Interpreți din România (1996) i-au adus o consacrare internațională. În 2005 a inițiat pentru tipar monumentala lucrare Enciclopedia muzicii din România (15 volume) din care au apărut primele două volume (A–B). Este membru a numeroase organisme, asociații și fundații profesionale din țară și de peste hotare (Georg Friedrich Händel Gesellschaft din Halle / Saale, The International Musicological Society din Basel, Gesellschaft für Musikforschung din Kassel, Société Française de Musicologie din Paris, Société Fryderyk Chopin din Varșovia etc.).
Viorel Cosma a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică națională din lume. Investigația istorică se întinde pe o perioadă de cinci secole (1500–2000), muzicologul descoperind sute de nume de creatori români care au activat în țară și peste hotare. Ca profesor de muzicologie a ridicat prima generație profesionistă de muzicologi și critici muzicali români din secolul XX, deținând prima catedră de profil din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. A adus contribuții esențiale la legăturile culturilor muzicale europene cu România, descoperind peste 100 de lucrări străine, inspirate din folclorul românesc (consemnate în Dicționarul interferențelor muzicale, în cicluri de concerte-experimentale sub genericul Vocația universală a folclorului românesc, în comunicări științifice susținute în România, Europa și SUA). În mod special, s-a ocupat de personalitatea lui George Enescu și legăturile sale de prietenie cu Franța și SUA, conferențiind la Universitatea Sorbone, Académie des Beaux Artes din Paris și Boston University. A redactat articole lexicografice la Grove’s Dictionary of Music and Musicians, Die Musik in Geschichte und Gegenwart, Dictionnaire des interprètes de Alain Pâris și la marile enciclopedii din lume (Sohlman Musiklexikon, Das Große Lexikon der Musik, Science de la Musique ș.a.).
Premii și distincții Doctor în Muzicologie al Universității Naționale de Muzică din București (1998) și Doctor Honoris Causa al Institutului de Arte din Chișinău, Viorel Cosma a fost distins cu Premiul Academiei Române (1974), premiul internațional al criticii muzicale Artisjus din Budapesta (1984), premiile Uniunii Compozitorilor (de 10 ori, obținând în 1999 premiul de excelență și în 2004 Marele Premiu)
A fost distins cu Ordinele „Coroana României”, „Steaua României” și Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer (2006).
Este membru corespondent al Pontificia Accademia Tiberina din Roma, Italia, din 24 ianuarie 2004, instituție fondată în 1813 și Cetățean de onoare al municipiului Timișoara.
Cărți tipărite
Lăsați-mă să cânt, operetă de Gherase Dendrino, partitură pentru voce și pian - 1954 Brav ostaș la datorie, colecție de cântece de Constantin Costoli - 1957; Ciprian Porumbescu (1853 - 1883) - 1957 George Fotino - 1958 Maiorul I. Ivanovici - 1958 Figuri de lăutari - 1960 Cununa Sânzienelor, operetă în două acte, libretul de I.U. Soricu și Viorel Cosma, muzica de Ion Borgovan - 1962 Cântăreața Elena Teodorini - 1962 Compozitori și muzicologi români: mic lexicon - 1965 Un maestru al muzicii corale - Ion Vidu - 1965 Nicolae Filimon - Critic muzical și folclorist - 1966 Teodor Burada - Viața în imagini - 1966 Teatrul muzical din Galați 1956-1966 - 1966 Constantin Ghiban. Cânta la Stupea o vioară. Roman, îngrijire de ediție și prefață - 1961 Filarmonica "George Enescu" din Bucuresti: 1868-1968 - 1968 Mărturii ale istoriei locale în muzeele din județul Ilfov - 1969 Muzicieni români - lexicon - 1970 Corul Madrigal al Conservatorului - 1971 Istoria învățământului din România - Compendiu, sub redacția acad. prof. dr. docent Constantin C. Giurescu - 1971 Istoria muzicii universale. Antichitatea (I) - 1972 Ion St. Paulian. În lumina izvoarelor documentare - 1973 Zece romanțe - Voce și pian - 1974 George Enescu. Scrisori - 1974 (vol. I); 1981 (vol. II) Bartok Bila levelei (Corespondența lui Bela Bartok), Budapesta, Zenemukiado Vallalat, 1955; idem în Bartok Bela levelei, ediție îngrijită de Demeny Janos, Budapesta, Zenemukiado, 1976, idem în Scrisori, ediție îngrijită și adnotată de Ferenc Laszlo, traducerea textelor de Gemma Zinveliu - 1976 (vol. I), 1977 (vol. II) Două milenii de muzică pe pământul României - 1977; idem în limba germană, 1980 Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, coordonator: acad. Ștefan Bălan - 1979 De la „Cântecul Zaverei” la Imnurile unității naționale: contributii la istoria cîntecului patriotic : (1821-1918) - 1978 Stranitski Istorii Românskoi Muziki (Pagini din istoria muzicii românești) - coordonator Rufina Leites, Moscova; capitolele: Barbu Lăutarul, Nicolae Picu, Christache Ciolac, Grigoraș Dinicu - 1979 România muzicală - 1981 Pascal Bentoiu.În "The New Grove Dictionary of Music and Musicians", Londra, Macmillan - 1980 Enescu azi: premise la redimensionarea personalității și operei - 1981 Romanian Musical Acouslics. Brief historical overvieio Achivements, îngrijire de ediție și studiul Original romanian contributions to musical acoustics and organology - 1981 A concise history of romanian music - 1982 Dimitrie Cuclin. Corespondență. O istorie polemică a muzicii, pe marginea corespondenței Doru Popovici - Dimitrie Cuclin - 1983 Interferenzen in der Musik: Studien und Aufsätze - 1984 Florile copilăriei: versuri pentru toți copiii - 1984 Anotimp de lumină: [poezii] - 1984 Exegeze muzicologice (I) - 1984 București – monografie], coordonatori: Nicolae Croitoru și Dumitru Târcob - 1985 Dintre toate iubirile: versuri - 1986 40 de ani în fotoliul de orchestră - eseuri, studii, cronici muzicale (1946-1976) - 1986 Nicolae Bretan. 16 Lieduri pe versuri de Mihai Eminescu - 1986 (ediție în limbile română și engleză) Dirijorul George Georgescu: mărturii în contemporaneitate : texte și documente - 1987 Muzicieni din România - Lexicon vol. I (A-C) - 1989 Eminescu. Un veac de nemurire, album alcătuit de Victor Crăciun, capitolul Eminescu și muzica, vol. II - 1991 L'Athénée Roumain. Un symbole de la culture roumaine (ed. trilingvă) - 1991 George Enescu: cronica unei vieți zbuciumate - 1991 Dinu Lipatti: cronica unei vieți tragice - 1992 Lăutarii de ieri și de azi ed. II - 1996 Dirijori, cântareti, instrumentiști, regizori - 1996 Interpreți din România: lexicon bio-bibliografic, vol. I (A-F) - 1996 Marte și Euterpe: muzica și armata : eseuri, studii, cronici muzicale : (1946-1996) - 1996 Martin Opitz: Zlatna sau Cumpăna Dorului, traducere de Mihai Gavril, postuma Viorel Cosma - 1997 Un surprinzător concert al tinerelor talente lirice - 1997 Panoramic România - album, coordonator editorial Dumitru Ioncică, capitolul Muzică, București - 1998 (ediția I); 1999 (ediția II); ediție trilingvă (română, franceză și engleză) Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, coordonator Ion Văduva-Poenaru (9 schițe monografice) - 1998 Sergiu Celibidache - Concertul de adio - 1998 Dirijorul Eizio Massini - 1998 George Enescu. Un suflet românesc în universalitate - 1998 Muzicieni din România - Lexicon vol. II - 1999 Portrete sentimentale - Petre Ștefănescu-Goangă - 1999 George Enescu: a tragic life in pictures - 2000 Muzicieni din România - Lexicon vol. III - 2000 Eminescu în universul muzicii - 2000 Eseuri, exegeze și documente enesciene - 2001 Muzicieni din România - Lexicon vol. IV - 2001 Muzicieni din România - Lexicon vol. V - 2002 George Enescu - un portret lexicografic - 2003 George Enescu în memoria timpului - evocări, amintiri, însemnări memorialistice - 2003 Muzicieni din România - Lexicon vol. VI - 2003 Un ospătar la curtea regelui Melos: APOSTOL APOSTOLIDE - 2003 Oedipe de George Enescu. Dosarul premierelor 1936-2003 - 2004 Muzicieni din România - Lexicon vol. VII - 2004 Muzicieni din România - Lexicon vol. VIII - 2005 George Enescu - Concertul de adio - 2005 George Enescu - un muzician român singular - An Oustanding Romanian Musician - 2005 Enciclopedia muzicii românești de la origini până în zilele noastre - 2005 Enciclopedia Muzicii Romanesti, Claudiu Ionescu, Formula AS - anul 2005, numărul 676, accesat la 21 ianuarie 2014 Muzicieni din România - Lexicon vol. IX - 2006 Istoria muzicilor militare - 2006 60 de ani în loja Operei: cronici muzicale de operă, operetă, musical, balet - Vol. 1-2, 2007-2008 București, citadela seculară a lăutarilor români: (1550-1950) : cârciumi, birturi, bodegi și restaurante, racherii și berării, parcuri și grădini cu muzica, dinastii de lăutari - 2009 Dirijorul Marin Constantin - Portret eseistic - 2011 100 portrete sentimentale - vol. 1 - 2011 De la Cantemir și Enescu până la Lipatti și Ursuleasa - Copiii-minune ai muzicii românești (1673-2013) - 2013 125 - Ateneul Român în oglinda istoriei... - 2015 George Enescu. Muzicianul de geniu în imagini - George Enescu. The musical genius in pictures - Le musicien de génie en images, selecția, introducerea și legendele fotografiilor de Viorel Cosma - 2015 Florilegiu enescian - 2016 Enciclopedia muzicii românești - Vol 1:(A-B) ; vol. 2 (B) - 15 vol.(2005 -)
Colaborări Straje Mihail. DICȚIONAR DE PSEUDONIME ALE SCRIITORILOR ȘI PUBLICIȘTILOR ROMÂNI, București, Edit. Minerva, 1973; Alexandru, Tiberiu. COSMA, VIOREL. DIE MUSIK IN GESCHISHTE UND GEGENSWART (MGG), Vol. 15, Bärenreiter Verlag, 1973; Frank, Paul - Altmann, Wilhelm. KURZGEFAßTES TONKÜNSTLER LEXICON, Vol. 1 (A - K), Wilhelmshawen, Heinrichshofen"s Verlag, 1974; SOHLMANS MUSIKLEXIKON, Vol. 2 (Campra - Fue), Stockholm, Sohlmans Förlag AB, 1975; MUZÎKALNAIA ENȚIKLOPEDIA Vol. 3 (K - O), Moscova, 1976; INTERNATIONAL WHO'S WHO IN MUSIC AND MUSICIANS DIRECTORY, Edited by Adrian Gaster, Cambridge, 1977; BAKER'S BIOGRAPHICAL DICTIONARY OF MUSIC. Sixth Edition. Revised by Nicolas Slonimski, Londra, Collier Macmillan Publishers, 1978; Sava, Iosif și Vartolomei, Luminița. DICȚIONAR DE MUZICĂ. București, Edit. Științ. Encicl., 1979; Alexandru, Tiberiu. COSMA VIOREL. THE NEW GROVE'S DICTIONARY OF MUSIC AND MUSICIANS, Londra, Macmillan, 1980;