Aceasta este o listă a partidelor politice din România. România are un sistem multipartid democratic, cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele parlamentare trebuie să colaboreze și/sau să formeze alianțe între acestea pentru a forma guverne de coaliție, existând ipotetic și parțial practic în istoria relativ recentă a țării și opțiunea susținerii unui guvern minoritar. Actualul sistem politic a fost instituit în urma Revoluției Române din 1989 și a adoptării unei noi constituții în 1991; înainte de aceste evenimente, România a fost un stat totalitar cu un singur partid sub conducerea Partidului Comunist Român (PCR) de extremă stângă.
De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor mari, deja existente pe anumite linii ideologice revendicate. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis liberale, social-democrate sau conservatoare/creștin democrate. Pe lângă aceste „familii” de partide, mai există alte grupuri care sunt afiliate următoarelor ideologii: ecologism, libertarianism sau naționalism. Grupurile extremist-naționaliste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de extremă dreapta și eurosceptice în multe țări ale Uniunii Europene (UE) în anii 2010.
Traseismul politic rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general foarte scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% spre exemplu conform unui sondaj de opinie din decembrie 2014). Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din România postdecembristă (mai exact Partidul Social Democrat, PSD pe scurt și Partidul Național Liberal, PNL pe scurt) ar fi inițiat o serie de reforme interne în 2015 pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.
Cadru legal Constituția României prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția magistraților, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.
Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. Legea interzice partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României. Articolul 30 din Constituția României prevede că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Articolul 40 din Constituția României prevede că partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale. Curtea Constituțională are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept neconstituțional în cazul în care ideologia sa încalcă unul dintre principiile constituționale.
Legea nr. 14/2003 prevede că partidele politice se pot organiza și funcționa conform statutului propriu. Statutul și programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă și aprobate de organele împuternicite prin statut. Inițial, legea prevedea o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 județe și Municipiul București, pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, Partidul Pirat din România, neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind libertatea de asociere. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.
Partide parlamentare Partidele parlamentare sunt acele partide politice care au reprezentanți în Senat (i.e., senatori) și/sau în Camera Deputaților (i.e., deputați). Acestea sunt organizate în grupuri parlamentare, în mod obișnuit formate la începutul fiecărei legislaturi. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, pentru a forma un grup parlamentar, este necesar un număr minim de 10 deputați care trebuie să aparțină aceluiași partid politic sau alianță electorală care a participat la alegeri. În mod similar, în cazul Senatului, este necesar un număr minim de 7 senatori pentru a constitui un grup parlamentar.
Logo Nume Abreviere Fondat Lider Poziție Ideologie Senat Camera Deputaților Parlamentul European Statut centru|faracadru|100x100px Partidul Social Democrat PSD 1989 2001 Sorin GrindeanuCentru-stânga Conservatorism socialNaționalism de stângaPopulism de stânga centru|faracadru|100x100px Alianța pentru Unirea Românilor AUR 2019 George Simion Dreapta spre extrema dreaptăNaționalism românescUnionismEuroscepticismPopulism de dreapta centru|faracadru|125x125px Partidul Național Liberal PNL 18751990 Ilie Bolojan Centru-dreapta Liberalism conservator Conservatorism socialCreștin-democrație faracadru|100x100px Uniunea Salvați România USR 2016 Dominic Fritz <span style="color:white">Centru spre centru-dreapta EuropenismLiberalismLiberalism economic centru|faracadru|100x100px Uniunea Democrată Maghiară din RomâniaRomániai Magyar Demokrata Szövetség UDMRRMDSZ 1989 Hunor KelemenCentru-dreapta RegionalismLiberalism conservatorEuropenism centru|faracadru|100x100px S.O.S. România SOS RO 2021 Diana Iovanovici-Șoșoacă Extrema dreaptă Naționalism românescPopulism de dreaptaConservatorism social S.O.S. România nu mai întrunește numărul minim de senatori pentru a forma un grup parlamentar. centru|faracadru|100x100px Partidul Oamenilor Tineri POT 2023 Anamaria Gavrilă Extrema dreaptă Naționalism românescPopulism de dreaptaConservatorism naționalSuveranismDreapta creștină POT nu mai întrunește numărul minim de senatori pentru a constitui un grup parlamentar.
La Camera Deputaților, 17 deputați activează în cadrul Grupului parlamentar al minorităților naționale, iar 16 sunt deputați neafiliați. La Senat, în prezent, 7 senatori fac parte din Grupul parlamentar PACE - Întâi România, anterior cunoscut drept Grupul parlamentar al S.O.S. România, în timp ce 7 senatori sunt neafiliați.
Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele formațiuni politice au reprezentare numai în Parlamentul European (în timp ce unul dintre eurodeputați, Nicolae Ștefănuță, este independent):
+ Logo Nume Fondat Lider Poziție Ideologie Parlamentul European Afiliere europeană Partidul Acțiunea Conservatoare 2025 Claudiu Târziu Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism național,Naționalism românesc, Suveranism ECR Partidul Dreptate și Frăție 2025 Luis Lazarus Dreapta Conservatorism social, Conservatorism național Neafiliat centru|faracadru|118x118px Partidul Mișcarea Populară 2014 Eugen Tomac Centru-dreapta Conservatorism social,Creștin democrație,Conservatorism național,Unionism Renew Europe 118x118px Partidul Național Conservator Român 2023 Cristian Terheș Dreapta spre extrema dreaptă Conservatorism național,Naționalism românesc, Suveranism ECR
Partide extra-parlamentare Nume Abr. Fondat Lider(i) Poziție Ideologie Partidul Socialist Român PSR 2003 Constantin Rotaru Extrema stângă Comunism, Socialism Partidul Justiției Sociale PJS 2025 Cristina Tărteață Stânga Stat social, Justiție Socială, Libertate, Echitate socială, Pluralism politic, Progres social, Democrație participativă, Solidaritate intergenerațională, Suveranitate și identitate națională, Demnitate Umană, Educție și Progres, Transparență și integritate Partidul Democrației și Solidarității DEMOS 2018 Ionuț Tudor Stânga Sindicalism, Progresism, Stat social, Feminism, Ecologism, Pluralism politic, Alternativa sociala, Anticorupție Partidul Social Democrat Unit PSDU 2023 Oana CrețuCentru-stânga Social democrație, Stânga creștină, Pro-europenism, Progresism Partidul ACUM ACUM 2021 Adela MaghearCentru-stânga Ecologism, Politică verde, Pro-europenism Partidul SENS SENS 2023 Macsut AndreiCentru-stânga Progresism, Ecologism, Politică verde, Pro-europenism Partidul PRO România PRO România 2018 Alin Văcaru Centru-stânga Social-democrație, Conservatorism social Blocul Unității Naționale BUN 2015 Alexandru Vulpoiu Centru-stânga Social-democrație ADER România ADER 2018 Orlando Culea Centru-stânga Democrație Volt România VOLT 2021 Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu Centru-stânga Progresism, Federalism european, Liberalism social Partidul Națiune Oameni Împreună NOI 2022 Francesco-Ionel Șerban Centru-stânga Conservatorism social, Naționalism de stânga, Izolaționism Partidul Cinste, Onoare, Demnitate COD 2023 Bădină Ionuț Centru-stângaSocial-democrație Ecologism Partidul Verde PV 2022 Bogdan Botea și Rodica Bărbută Centru spre centru-stânga Politică verde, Pro-europenism, Anti-corupție Partidul Adevăr și Dreptate PAD 2017 Ioan Toroican Centru Creștin democrație Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale URS.PDF 2023 Tudor Benga Centru Liberalism social, Liberalism economic, Europenism Partidul Republican din România PRR 2020 Marian Cucșa Centru Republicanism Reînnoim Proiectul European al României REPER 2022 Camelia Sălcudean Centru Liberalism social, Europenism, Tehnocrație, Progresism Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți DREPT 2023 Vlad Gheorghe Centru Centrism, Anticorupție, Big tent Partidul Umanist Social Liberal PUSL 2015 Daniel Ionașcu și Grațiela Gavrilescu Centru Umanism pragmatic, Protecționism, Populism Partidul Noua Românie PNR 2015 Sebastian Popescu Centru Liberalism economic,