Gripa tip A(H1N1), numită și gripa porcină, gripa mexicană, sau gripa nord-americană, este o boală provocată de virusul gripei A subtip H1N1 care a izbucnit în Mexic în luna aprilie 2009 și a evoluat ca o pandemie, răspândindu-se în întreaga lume. Deși a fost o boală gripală ușoară și cu mortalitate relativ scăzută, de la declanșarea sa în aprilie 2009 și până în august 2010, pandemia a provocat între 150.000 și 575.000 de decese în lumePandemia de gripă cu virus A/H1N1 a luat sfârșit, 10 august 2010.

Alături de informațiile și îndrumările de educație sanitară benefice, mass-media a declanșat și o panică globală, cu rezultate nefaste, transformând această pandemie în cea mai mediatizată epidemie de gripă din istorie. La data de 10 august 2010, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a proclamat sfârșitul pandemiei de gripă cu virus A/H1N1 și începutul perioadei post-pandemiceW.H.O.: H1N1 in post-pandemic period - Director-General's opening statement at virtual press conference, 10 august 2010, http://www.who.int/mediacentre/news/statements/2010/h1n1_wpc_201008/en/index.html. 500px|thumb|right| Vezi și: Hartă online cu răspândirea gripei, H1N1 Hartă live thumb|right|250px|Simptome ale gripei porcine: 1: Sistemice (febră); 2: Psihologice (letargie, inapetență); 3: Rino-faringiene (rinoree, dureri de gât); 4: Respiratorii (tuse); 5: Gastrice (greață, vomă); 6: Intestinale (diaree)thumb|250 px|right|Constituția genetică a virusului gripal H1N1thumb|250px|Imaginea virusului gripal H1N1. Sursa: CDC

thumb|250px|Soldat Mexican împarte măști de protecție

Manifestări clinice ale bolii Zeci de state din întreaga lume au izolat la bolnavii de gripă infectați cu virusul A(H1N1). Oficialitățile medicale au raportat o boală gripală relativ ușoară, cu febră moderată, curbatură și afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimări gastro-enterice, cu rare tendințe de complicații.

Letalitatea - în general, prin insuficiență respiratorie acută - a intervenit la persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistența slăbită succesiv unor boli cronice, etc., dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc a cuprins și tineret, femei gravide și persoane cu sindrom metabolic, obezitate.

Din teama de o posibilă schimbare a edificiului antigenic viralHancock K, Veguilla V, Lu X, et al. Cross-reactive antibody responses to the 2009 pandemic H1N1 influenza virus. N Engl J Med 2009;361. DOI: 10.1056/NEJMoa0906453, în 11 iunie 2009 OMS a decis ridicarea gradului de pandemie la nivelul maxim de 6, ceea ce însemna că pandemia este inevitabilăDG statement following the meeting of the Emergency Committee. Geneva: World Health Organization, 2009. (Accesat la 9 septembrie 2009)Pandemic (H1N1) 2009 — update 63. Geneva: World Health Organization, 2009. (Accesat la 9 septembrie 2009).

Datele centralizate de la sfârșitul lunii decembrie 2009 indicau apariția unor tulpini virale cu mutația H274Y, care le conferă rezistență față de tratamentul antiviral cu oseltamivirNCBI: GenBank sequences from pandemic (H1N1) 2009 viruses. (accesat la 3 ianuarie 2010).

Asemănări între pandemia de gripă AH1N1 și gripa spaniolă

Odata cu apariția bolii, lumea a început să se gândească la pandemia din 1918 de la sfârșitul primului război mondial. Această pandemie a cauzat moartea a 100 de milioane de oamenii fiind considerată cea mai devastatoare pandemie din istorie.

Asemănarea cea mai importantă dintre gripa AH1N1 și gripa spaniolă (tot un virus H1N1 ,dar aviar) este că afectează mai mult tinerii (5-35 ani) decât bătrânii.

Epidemiologie Sursa de infecție Rezervorul de virus: Deși de origine porcină, nu s-au descris în anul 2009 cazuri de transmitere directă de la porc la om. Toate cazurile anchetate și raportate au fost intra-umane.

Peridiocitate sezonieră: De regulă, sezonul gripal începe toamna și se încheie primăvara. Epidemia de gripă din 2009 s-a declanșat, conform comunicatului mexican la OMS, la 18 martie, și nu se știe când va atinge apogeul. Sistemul sanitar mexican a funcționat cu o eficiență parțială: dintre cele 63 de cazuri mortale declarate inițial, nu s-a putut stabili cu precizie în toate cazurile dacă decesul a survenit în urma acestei gripe. Anchetele epidemiologice nu au izbutit să stabilească sursa infecției, și nici când a izbucnit epidemia (când au apărut primele cazuri) și cu ce amploare.

Calea de transmitere Vectorul de răspândire principal al virusului a fost omul, nu animalele sau păsările. Răspândirea virusului a fost favorizată de circulația mare a persoanelor la nivel planetar, în particular cu avionul (turism, călătorii de afaceri etc.). În afară de vehicularea rapidă a purtătorilor de virus la mari distanțe, în avioane aerul este reciclat, climatizat și păstrat la condițiile normale de presiune, fiind filtrat de particule supra micronice, filtrare care este ineficientă pentru o parte dintre microbi și pentru toate virusurile. Aceste condiții înlesnesc transmiterea de virusuri de la un pasager purtător, la mai mulți călători, multiplicând astfel sursele de infecție până la destinație.

Fenomenul de aisberg, caracteristic bolilor infecțioase cu mortalitate de sub 100 %, constă în faptul că doar o parte din populația infectată prezintă boala manifestă clinic. Există și purtători sănătoși de virus, care nu fac boala, dar care pot transmite infecția. Deoarece încă nu s-au făcut cercetări pe eșantioane de populație, procentul de purtători sănătoși este necunoscut. Cu cât procentul de populație rezistentă/imună este mai mare, cu atât scade amploarea epidemiei (efectul de cohortă).

Receptivitatea Grupa de vârstă: Grupa uzuală de risc la gripele obișnuite, în funcție de vârstă, cuprinde grupele extreme: copiii mici și populația trecută de 60 de ani. Actuala epidemie ocolește aceaste grupe, afectând cu predilecție populația de sub 40 de ani.

Stările asociate, care induc un risc crescut față de boală și complicații (inclusiv deces), includ: sarcina și lăuzia, obezitatea, boli metabolice (diabet zaharat, sindrom metabolic, etc.), boli ale sistemului imunitar și alte boli cronice (respiratorii, cardiace etc.).

Pandemia în lume Începutul epidemiei Guvernul mexican a raportat Organizției Mondiale a Sănătății la 23 aprilie 2009 despre trei incidente separate: În Ciudad de México (capitala) a apărut o serie de cazuri de viroză pulmonară și a căilor respiratorii superioare începând de la data de 18 martie. Numărul de cazuri a crescut permanent ajungând la 854, dintre care, 59 decese. În San Luis Potosi, în centrul Mexicului, 24 de cazuri, cu opt decese. În Mexicali, la granița cu Statele Unite, 4 cazuri, fără mortalitate.

Dintre probele de laborator trimise la analiză în Canada, 18 au fost găsite pozitive la virusul gripal porcin A/H1N1, 12 dintre ele fiind identice genetic cu tulpini virale provenite din CaliforniaWHO - Global Alert and Response (GAR) (24 aprilie 2009) - Disease Outbreak News Influenza-like illness in the United States and Mexico, http://www.who.int/csr/don/2009_04_24/en/index.html.

Repere cronologice ale pandemiei de gripă în anul 2009 18 martie: prima apariție a gripei de tip A/H1N1 în orașul Mexico (Ciudad de México). Anchete epidemiologice consideră că boala a putut apărea încă din ianuarie. 28 martie: primul bolnav de gripă confirmat, Edgar Hernandes (4 ani). 6 aprilie: primul focar epidemic, în orașul mexican La Gloria. 14 aprilie: Mexico - primul caz mortal, o pacientă cu boli cronice. 17 aprilie: primele două cazuri izolate în USA-California (doi copii). 26 aprilie: Statele Unite () declară stare de urgență față de un virus cu potențial patogenic necunoscut și îngrijorător. 1 mai: virusul gripei ajunge în Asia (Hong-Kong). 3 mai: OMS declară că se așteaptă la o pandemie cu circa două miliarde de îmbolnăviri. Secretara americană de Stat pentru Sănătate declanșază „goana după vaccin”. 27 mai 2009: primul caz confirmat în România la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai. 11 iunie: OMS declară starea de pandemie. 22 iulie: primele experimentări ale vaccinului pe oameni (voluntari). 10 septembrie: cercetătorii conclud că o singură doză de vaccin va fi suficientă pentru o rezistență durabilă a majorității populației (cu excepția femeilor gravide și a altor situații speciale). 16 septembrie: OMS și FDA aprobă folosirea vaccinului. 26 noiembrie: demarează campania națională de vaccinare în România, cu vaccin produs de Institutul Cantacuzino, conform recomandărilor OMS și deciziei UEAgenția Națională a Medicamentului: Cantgrip - Anexa 2: Rezumatul caracteristicilor produsului, accesat la 3 ianuarie 2009.

Pandemia în Europa Din țările europene au fost raportate oficial, următoarele date referitoare la gripa A/H1N1:European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC)

Situația în data: 21 octombrie 2009 Țară Persoane îmbolnăvite Decese„Robert Koch-Institut” - www.rki.de pdf, 304 KB Albania 3 0 Austria 4500 120 Belgia 126 5 Ucraina 3.000.000 210 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord 21.159 114 Germania 4.445 2 Spania 16.538 45 Franța 11.628 32 Italia 31.618 46 Grecia 6.520 3 Suedia 4.453 2 Norvegia 2.399 7 Elveția 2.397 0 Olanda 2.364 4 Cipru 297 0 Irlanda 1.276 5 Portugalia 1.248 3 Danemarca 1.213 0 România 5.990 82 Finlanda 176 0 Malta 123 3 Serbia 115 0 Slovenia 115 0 Ungaria 2.077 4 Polonia 2.071 0 Cehia 66 0 Luxemburg 52 1 Croația 50 0 Slovacia 47 0 Islanda 46 1 Estonia 39 0 Bulgaria 100.000 7 Rusia 28 0 Letonia 18 0 Muntenegru 18 0 Lituania 15 0 Macedonia 14 0 Kazahstan 13 0 Georgia 3 0 Bosnia și Herzegovina 2 0 Andorra 1 0 Kosovo 1 0 Monaco 1 0 Republica Moldova 2500 25

Pandemia în România Primul caz confirmat de gripa A (H1N1) în România a fost confirmată pe 27 mai 2009 la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai, dupa ce a făcut escala la Paris.

Conform directorului „Institutului Matei Balș”, Adrian Streinu-Cercel, Femeia avea o formă ușoară de boală și nu mai prezintă acum riscul de a răspândi virusul.Primul caz confirmat de gripa porcină din România - www.9am.ro (28 mai 2009)

Pe baza morbidității (indexul de îmbolnăvire a populației) posibile spre finele anului 2009, Ministerul Sănătății din România estimează un număr de circa 2200–2400 decese, majoritatea sub vârsta de 40 de ani, respectiv cam un deces la 10.000 de locuitori (estimările mai sumbre multiplică acest număr cu 10). Această mortalitate este egală sau inferioară celei provocate de gripele din ultima decadăMathematical modelling of the pandemic H1N1 2009. Weekly Epidemiological Record 2009; 84:341-348. [Medline].

Analiza structurii genetice virale Indiciile inițiale sunt mai mult estimări, provenite din studierea structurii genetice a virusului și prin comparația cu informațiile deținute cu privire la alte virusuri gripale cunoscute.

Vor trece săptămâni sau chiar luni până la o analiză biologică solidă, care să descopere potențialul virusului H1N1. Ceea ce ne arată acest început de epidemie este dificultatea de a prezice potențialul pandemic al tulpinilor gripale noi. În curând, Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge va începe secvențierea genetică a virusului și va monitoriza orice mutație sau schimbare cu potențial agresiv.

Însă, există un aspect, care aduce o rază de speranță în privința potențialului pandemic al virusului H1N1. Acesta constă în faptul că, până acum, nu s-a descoperit nimic neobișnuit în nucleoproteina virusului, numită NS1, care este legată de puterea răspunsului imun pe care-l produce virusul. În cazul unor virusuri patogene, proteina NS1 inițiază o furtună a citokinelor, o reacție imună severă, ce poate fi fatală chiar și pentru persoanele tinere și sănătoase.

Previziuni